În timpul primului trimestru al anului 2016, războiul din Siria (ca sursă a crizei refugiaților), amenințarea teroristă din Europa, posibilitatea ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană și continuarea recesiunii din marile țări în curs de dezvoltare au afectat climatul de consum și, în special, așteptările economice și speranțele de creștere a veniturilor consumatorilor europeni. În intervalul decembrie 2015 - martie 2016, indicele climatului de consum în Europa a scăzut cu 3,2 puncte, la nivelul de 9 puncte, relevă un studiu GfK.   În primul trimestru al anului, mai multe subiecte de larg interes au dominat peisajul media, captând atenția publicului. Deși Statul Islamic a pierdut o parte dintre teritoriile capturate, războiul din Siria este departe de a fi terminat, rămânând principala cauză a uriașului aflux de refugiați. Inițial, oamenii treceau nestingheriți către Europa Centrală și de Vest, până când, la începutul lui martie, țările din Grupul de la Vișegrad au decis să își închidă granițele și, în consecință, și ruta balcanică a refugiaților. Deși închiderea granițelor a oprit fluxul de refugiați din Europa, în acest moment centrele de primire din Grecia sunt pline de oameni care au nevoie de ajutor - în special cel din Idomeni, de la granița cu Macedonia, unde condițiile au devenit de nesuportat. În Franța, guvernul a ordonat armatei să curețe tabăra ilegală de refugiați de la Calais, cunoscută sub numele de ”Jungla”, unde campau oamenii aflați în drum spre Marea Britanie. Între timp, în Europa continuă tratativele: politicienii caută soluții pentru numărul uriaș de refugiați și pentru distribuția echitabilă a acestora între statele membre.   Atacurile din Bruxelles, de la mijlocul lui martie, arată că în primele 3 luni ale anului amenințarea teroristă s-a aflat încă la cote extrem de înalte în Europa. Totuși, deoarece exploziile din Belgia nu au avut loc decât după încheierea sondajului din martie asupra climatului de consum, impactul acestui eveniment nu se regăsește în rezultatele sondajului. În Marea Britanie, în special, referendumul care urmează să aibă loc în luna iunie, cu privire la posibila ieșire a țării din Uniunea Europeană, aruncă o umbră grea asupra viitorului. Numeroși experți în economie, precum și numeroși consumatori britanici, prevăd puternice consecințe negative asupra economiei în cazul în care așa-numitul Brexit se va concretiza.   Mai mult, în primul trimestru al anului 2016, a devenit clar că marile țări în curs de dezvoltare (China, Brazilia și Rusia) continuă să se confrunte cu dificultăți economice. Această situație afectează perspectivele de export ale companiilor europene și ar putea avea efecte negative asupra economiei.   Diversitatea problemelor a cauzat un nivel de incertitudine considerabil în rândul consumatorilor europeni în primul trimestru al acestui an. În particular, așteptările economice au scăzut semnificativ începând din luna decembrie, în toate țările analizate. În Grecia, de exemplu, au revenit la același nivel din perioada cea mai dificilă a crizei datoriilor. Scăderea așteptărilor economice a afectat și speranțele oamenilor referitoare la venituri, care au scăzut considerabil în majoritatea țărilor. Climatul de consum pentru Europa a scăzut, de asemenea, în primul trimestru - de la 12,2 puncte în decembrie la 9 puncte în martie.   În România, dorința de cumpărare este la nivelul maxim din septembrie 2008   Asemenea majorității celorlalte țări europene, așteptările economice au scăzut și în România în primul trimestru al anului. Indicatorul a ajuns la valoarea de 3 puncte în luna martie, ceea ce reprezintă o scădere de 7 puncte în comparație cu luna decembrie, precum și o scădere de peste 19 puncte în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Această tendință descendentă este surprinzătoare, dat fiind faptul că economia a crescut cu 4,3%, respectiv 3,4% în cele patru trimestre ale anului 2015, în comparație cu aceleași perioade ale anului anterior. Ultima oară când consumatorii români au fost atât de pesimiști cu privire la perspectivele economiei a fost în octombrie 2014.   Șomajul a înregistrat doar o ușoară scădere în decursul ultimului an. Totuși, așteptările în ceea ce privește veniturile au crescut cu aproape 7% în primul trimestru al anului, atingând nivelul de 22 de puncte în luna martie. În consecință, consumatorii se așteaptă ca veniturile lor să își revină în următoarele câteva luni, fie ca rezultat al unor creșteri salariale directe, fie ca rezultat al scăderii ratei șomajului (deoarece numeroși oameni vor reveni în activitate).   În România, disponibilitatea pentru cumpărare a crescut semnificativ în acest trimestru, indicatorul crescând cu 11 puncte între decembrie și martie. Această creștere s-a concretizat în revenirea indicatorului în zona pozitivă a scalei, atingând aproape 4 puncte - cea mai înaltă valoare din septembrie 2008. Foarte probabil, decizia guvernului de a reduce TVA-ul cu 4 puncte procentuale începând de la 1 ianuarie 2016 a contribuit la acest rezultat. Totuși, consumatorii sunt încă departe de momentul în care vor cheltui banii pe produse și servicii scumpe, deoarece, în acest moment, marea lor majoritate abia dacă dispun de fondurile necesare traiului zilnic.   Despre studiu   Rezultatele studiului GfK Climatul de consum în Europa au la bază un sondaj al consumatorilor efectuat la cererea Comisiei Europene în toate țările Uniunii Europene. Sunt chestionate lunar aproximativ 40.000 de persoane din 28 de țări. Aceste persoane sunt reprezentative pentru populația adultă din UE. Indicatorii GfK ai Climatului de consum în Europa au la bază sondaje lunare concentrate asupra atitudinii consumatorilor. Acestea abordează situația economică generală din diferite țări pe de o parte, și situația gospodăriilor individuale, pe de altă parte.   Întrebările sondajului GfK Climatul de consum în Europa sunt avansate lunar, în principal în cadrul unui sondaj de tip omnibus. Acesta este un sondaj care abordează diferite chestiuni, efectuat fie prin interviuri telefonice, fie în cadrul unor chestionări personale directe. Din gama lunară alcătuită dintr-un total de 12 întrebări, pentru sondajul GfK Climatul de consum în Europa sunt selectate 5 întrebări care joacă un rol decisiv în ceea ce privește climatul de consum.   Cei cinci indicatori selectați - așteptările privind starea economiei, așteptările privind prețurile, așteptările privind veniturile, dorința de cumpărare și înclinația de a economisi - sunt calculați după cum urmează: Ca bază de calcul a indicatorilor sunt folosite „totalurile nete”. Proporția consumatorilor care au dat un răspuns pozitiv [de ex. situația financiară a gospodăriei se va îmbunătăți (considerabil)] este scăzută din proporția celor care au dat un răspuns negativ [de ex. situația financiară a gospodăriei se va înrăutăți (considerabil)]. În continuare, acest total net este standardizat folosind metode statistice consacrate, și apoi transformat în așa fel încât media pe termen lung a indicatorului să fie de 0 puncte, cu un domeniu de valori teoretic cuprins între +100 și -100 puncte. Însă empiric vorbind, din 1980 încoace au fost realiste, în general, valorile între +60 și -60.   Dacă un indicator este pozitiv, acest lucru arată că evaluarea variabilei respective de către consumatori este superioară mediei în cazul unei comparații pe termen lung. Pentru valorile negative este valabilă viceversa. Standardizarea facilitează compararea indicatorilor diferitelor țări, compensând variațiile din comportamentul de răspuns datorate mentalităților diferite, în timp ce tendința fundamentală a indicatorului rămâne neschimbată.