Tehnologii

273

Gustul pietei de condimente

autor

MeetMilk.ro

distribuie

Consumul de condimente pe piata romaneasca este estimat pentru anul acesta la o valoare de 65 de milioane de euro, incluzand aici si bazele pentru mancaruri, care isi adjudeca peste 55% din piata, a explicat, pentru "Fabrica de Carne", Giani Bunea, Managing Director pentru Kamis Condimente, filiala locala a producatorului polonez Kamis.

"Noi nu avem baze de mancaruri in portofoliu, ceea ce inseamna ca activam pe o piata de aproximativ 30 de milioane de euro", a spus oficialul. Piata romaneasca de condimente este una "foarte grea", afectata de inrautatirea conditiilor macroeconomice, de schimbarile climatice care pericliteaza recoltele, dar si de deprecierea leului in raport cu moneda europeana. Nu asteptam jucatori noi pe piata Greutatea cu care se impune pe piata un produs nou, investitiile mari de care este nevoie pentru a intra pe piata de condimente, dar si zonele mici pe care activeaza jucatorii din aceasta industrie, il determina pe managerul Kamis sa creada ca, anul acesta, nu vom vedea un nou intrat in Romania. "Nu cred ca intra jucatori noi pentru ca vorbim de o piata grea, in care investitiile sunt foarte mari si nu te mai astepti la cresteri semnificative. Mai mult, in general, pe piata de condimente, nu exista jucatori multinationali, deci discutam doar despre jucatori zonali", a explicat Bunea. Managerul a afirmat ca aceleasi consideratii l-au facut sa nu astepte un nou-venit pe piata locala de condimente in anul 2007, care a fost unul destul de greu pentru industrie, din cauza devalorizarii leului in raport cu euro, caracterizat de pierderi pe piata fortei de munca, cresteri foarte mari de costuri si de o evolutie economica sub asteptari. Piata din Romania este deja structurata, astfel ca primii trei, patru jucatori detin o cota cumulata de aproximativ 80 de procente, estimeaza managerul. Compania Kamis este a doua din tara noastra, fiind devansata de Fuchs si urmata de Kotanyi. "Exista deja o structurare a pietei, primii trei, patru jucatori detin o cota de piata de aproape 80%. În 2007 n-a venit niciun jucator din afara, iar mari schimbari nu se prevad nici pentru anul acesta. Avand in vedere ca e o piata grea, ca nu sunt valori mari, ca discutam de o sortimentatie foarte mare, de un sistem de distributie costisitor, de o distributie care nu este asezata, este dificil sa intri cu un produs in piata." Managerul a declarat ca pentru o companie a carei principala activitate este distributia, aproximativ 80% din bugetul anual intra pe aceasta linie, iar restul de 20 de procente este investit in marketing.

Forta de munca, o problema

Directorul Kamis este de parere ca personalul constituie una dintre cele mai importante probleme cu care se confrunta o companie in prezent. Acesta apreciaza ca anul 2007, care a adus in Romania jucatori noi in mai toate segmentele pietei, a venit si cu o crestere fortata a salariilor, nejustificata intotdeauna de o sporire a nivelului de competenta detinut de angajat. "Din cauza lipsei de forta de munca, o parte dintre angajati au ajuns pe pozitii pentru care nu erau pregatiti, ducand astfel la aparitia altor probleme. În acelasi timp, au intrat pe piata foarte multi jucatori, si nu ma refer aici doar la piata de condimente. Au venit foarte multe companii, care au fost obligate sa ofere anumite avantaje angajatilor. Cum beneficiile de ordin salarial erau cele mai la indemana, s-a produs o crestere salariala fortata", a explicat managerul. Acesta considera ca este, insa, nevoie de o maturitate si de o responsabilitate mai mare a fiecaruia, astfel incat sa isi dea seama daca pozitia pe care o detine este potrivita si ce ar mai fi de facut ca sa poata corespunde cerintelor. De asemenea, oficialul Kamis Condimente spune ca exodul romanilor peste granite incepe sa se diminueze si exista in companie oameni care au revenit in tara dupa ce au fost plecati la munca in strainatate. "La Kamis lucreaza 85 de oameni dintre care peste 75% activeaza in vanzari. Suntem afectati mai mult pe partea fortei de munca calificata, decat pe cea necalificata".

Polonia vs. Romania sau maghiranul vs. foile de dafin

Diferentele de consum intre Romania, zona de distributie pentru compania Kamis Condimente, si Polonia, unde este situata fabrica, sunt destul de evidente. "Consumul de condimente este mult mai mare in Polonia, brandul nostru este mult mai puternic, iar Kamis detine peste jumatate din piata poloneza, cu un brand awerness de 99%", spune Bunea. "Trebuie insa sa te adaptezi la specificul zonei pe care o deservesti", completeaza managerul. "Daca la ei merge foarte bine maghiranul, fiind aproximativ al treilea produs la vanzare, noi am putea sa il si delistam maine, pentru ca nu ar fi nicio pierdere pentru nimeni. În schimb, la noi se vand foarte bine foile de dafin, care in Polonia nu au vanzari prea mari". Diferenta vine din modul de preparare si din gustul pe care il prefera fiecare tara. "Sunt cateodata diferente al caror sens nu il sesizezi. Moldovenii, de exemplu, au un consum foarte mic de mustar, comparat cu noi. Romanii consuma foarte bine mustarul, rusii la fel, si la mijloc sunt moldovenii unde mustarul poate sa si expire pe rafturi, atat e de mic consumul", spune Giani Bunea. Astfel, decizia de a aduce un produs nou pe piata este indelung studiata si se aduc, in general, produse care sa satisfaca cererea. "În Polonia sunt foarte multe produse, dar, in general, aducem ceea ce stim ca poate sa penetreze piata, dupa ce studiem gusturile", a adaugat seful Kamis.

Consumul de carne influenteaza direct condimentele

Consumul de carne determina cresteri directe pe segmentul condimentelor, sustine managerul. "Consumul de carne de peste a crescut foarte mult in ultima vreme, ca urmare si condimentele pentru acest produs. Suntem direct influentati de cresterea consumului de carne", comenteaza Bunea. Directorul Kamis asteapta pentru anul in curs un consum mai mare, atat pentru carnea de pui, cat si pentru cea de peste, ca urmare a educatiei care se indreapta tot mai mult spre o alimentatie sanatoasa.

Compania a inregistrat o crestere a vanzarilor de mustar

În Romania, "ne batem cu competitorii consacrati din piata (Maggi, Knorr) si aici (n.r. mustar) am avut cea mai mare crestere, care se mentine datorita repozitionarii produsului. "În plus, se mentin vanzarile ridicate pe segmentul condimentelor traditionale (piper, marar, patrunjel), dar in acelasi timp amestecurile traditionale isi consolideaza pozitia.

Crestere pe o piata care cere inovatie

Seful Kamis Condimente apreciaza ca si anul acesta compania isi va extinde portofolilul de produse pe piata romaneasca, insa este nevoie de o strategie inovatoare. Pentru a raspunde acestei nevoi, compania are linii de produse care tintesc anumite categorii de consumatori, un exemplu fiind gama Fit Up, care se adreseaza in principal femeilor ce incearca sa tina o dieta. Oficialul spune ca diferentierea cumparatorilor pe sexe arata ca aproximativ 40% dintre cei care cumpara condimente sunt barbati, pentru ca ei sunt cei care obisnuiesc sa manance condimentat, insa decizia de achizitie este comuna in familii.

Dincolo de retail

Compania a intrat in ultimul an pe segmentul Gastro (HoReCa), cu produse speciale pentru bucatariile restaurantelor, hotelurilor sau firmelor de catering. Daca in Romania, acest segment abia a fost abordat si are inca nevoie de investitii pentru a se impune in cifra de afaceri, in Polonia el contribuie deja cu 20% la profitul companiei. În plus, Kamis a accesat si segmentul business-to-business, care deocamdata nu are o pondere semnificativa in cifra de afaceri. Prin acest model, compania furnizeaza retete preparate in laboratorul propriu catre diversi jucatori de pe piata. Unul dintre clientii importanti din aceasta categorie este Orkla Foods, mentioneaza Giani Bunea. Pentru anul in curs, managerul estimeaza un business profitabil chiar daca 2007 a fost incheiat pe pierdere. "Mi-e greu sa spun care e marja de profit pentru un producator de condimente, dar despre noi pot sa spun ca suntem din 1999 pe piata si inca suntem pe pieredere. În anul 2007, am avut pieredere, iar in 2005 si 2006, am avut profit. Devalorizarea leului ne-a afectat foarte mult", conchide managerul.

aflat

anterior
urmator

read

newsletter1

newsletter2