Într-un comunicat de presă recent, publicat de AllAboutFeed, Clare Lawson, specialist în creșterea junincilor de lapte la firma Carr’s Billington, afirmă că se poate realiza până la 1 kg de creștere zilnică în greutate vie (DLWG), folosind acest tip de sistem de hrănire, atunci când greutățile la naștere sunt de cel puțin 35 kg.

Optimizarea performanței cu sistemul

Da, este posibil, spun specialiștii. Se poate obține până la 1 kg de creștere zilnică în greutate vie (DLWG), folosind acest tip de sistem de hrănire, atunci când greutatea la naștere este de cel puțin 35 kg, astfel încât fermierii producători de lapte sunt îndemnați să cântărească avantajele acestui tip de hrănire.

”Când junincile se hrănesc în mod natural, de la vacă, de obicei beau între 11 și 15 litri de lapte pe zi. Metoda ad-lib imită acest instinct și poate duce adesea la rate de creștere mai bune decât într-un sistem restrictiv. Există, de asemenea, avantajul suplimentar că vițeii sunt înțărcați complet din lapte, în medie, cu patru zile mai devreme, în sistemele libere, ceea ce înseamnă că și costurile de hrănire pot fi reduse”.

Există dovezi care sugerează că, dacă vițeii obțin un DLWG suplimentar de 0,2 kg în primele 8 săptămâni, pot rezulta 500 de kilograme în plus de lapte, în prima lor lactație. ”Prin urmare, dacă puteți depăși acest lucru și puteți obține până la 1 kg de DLWG, acest spor ar putea plăti dividende, odată ce aceste vaci vor ajunge la turma de muls”, adaugă Clare Lawson.

Pentru a optimiza performanța cu sistemul, Lawson recomandă hrănirea cu o pulbere de înlocuire a laptelui, dar trebuie un produs de calitate superioară. Ridicarea planului nutrițional de pre-înțărcare nu numai că duce la rate mai mari de creștere a vițelului și la îmbunătățirea performanței vițelelor, dar poate avea ca rezultat și efecte pozitive pe termen lung asupra fertilității, supraviețuirii și alăptării, oferind o rentabilitate clară a investiției.

Impact pe termen lung

Sfatul este susținut de cele mai recente cercetări efectuate de cercetătorii de la LifeStart Science, care au dezvăluit că vițeii hrăniți pe baza unui plan consistent și ridicat de nutriție, prin metoda ad-lib cu lapte, beneficiile experienței după înțărcare sunt deasupra acelor animale cu același merit genetic, care sunt hrănite cu un plan inferior de nutriție.

”Creșterea planului nutrițional, înainte de înțărcare, nu numai că duce la creșterea ratei de creștere a vițelelor și la îmbunătățirea performanței acestora, dar poate duce, de asemenea, la efecte pozitive pe termen lung asupra fertilității, supraviețuirii și performanței lactației, oferind o rentabilitate clară a investiției”, spune Lawson.

Fermierii trebuie, de asemenea, să ia măsuri pentru a ușura tranziția de la lapte la diete non-lichide, pentru a evita o verificare a creșterii după înțărcare, care se aplică atât sistemelor ad-lib, cât și sistemelor restrictive.

”Vițeii vor trebui să mănânce 1,5 până la 2 kg de furaje, pentru început, înainte ca laptele să le fie luat complet. Când se hrănesc ad-lib, vițeii pot fi înțărcați lent, timp de 10 zile, luând treptat laptele pentru o anumită perioadă a zilei, perioada totală de hrănire a laptelui devenind mai scurtă într-o perioadă stabilită de timp”.

Contactați nutriționistul

Se recomandă ca fermierii să-și contacteze nutriționistul, dacă nu se realizează ratele țintă de creștere a vițeilor, pentru a revizui toate aspectele legate de gestionarea vițeilor: ”Fiecare fermă este foarte diferită în sistemul său, așa că ne concentrăm pe lucrul îndeaproape cu fermierul și medicul veterinar al acestora,  atunci când oferim sfaturi.

Ca echipă, putem maximiza rezerva de idei și putem ajuta la identificarea celor mai bune soluții pe care să le încercăm, aducând sugestii din cunoștințele și experiența noastră despre alte ferme similare și din lucrările de încercare”, conchide Lawson.

Un aditiv pentru furaje reduce emisiile vacilor cu 50 %

La rândul său, un nou proiect în Danemarca își propune să reducă emisiile de metan ale vacilor de lapte cu 50%, printr-un aditiv adăugat în hrana bovinelor. Produsul cu acțiune triplă este dezvoltat pentru a limita formarea enterică a metanului.

Cercetări intensive au fost efectuate în ultimii ani pentru a găsi modalități de reducere a emisiilor de metan de la rumegătoare, care, în Danemarca sunt responsabile pentru aproape 40% din emisiile totale de gaze cu efect de seră provenite din agricultura daneză și pentru 51% din emisiile provenite de la efectivele de vite daneze, relatează AllAboutFeed, preluând date de la Departamentul de științe animale al Universității din Aarus.

Aditivul cu triplă acțiune, pentru hrana fără metan, are ca scop reducerea emisiilor enterice de metan de la bovine prin blocarea procesului enzimatic, suprimarea metanogenilor și drenarea substratului de hidrogen. Cercetările sugerează că cel mai bun și mai realist mod de a obține emisii mai mici de metan de la vaci este prin furaj.

Cu toate acestea, până acum nu există nicio soluție suficient de eficientă. Însă, o echipă de la Universitatea Aarhus este pregătită să dezvolte o soluție printr-un proiect de cercetare, No-Metan, căruia i-au fost acordate 16,1 milioane de coroane (2,6 milioane de euro), de către Innovation Fund Danemarca.

Rezultatul muncii efectuate de cercetători va însemna că vacile de lapte vor avea un impact mult mai mic asupra climei. Prin combinarea a trei agenți diferiți, echipa își propune să reducă procesele de formare a metanului în rumenul unei vaci fără a afecta productivitatea și sănătatea animalului.

O abordare cu triplă acțiune

Prin abordarea cu acțiune triplă, de a inhiba formarea metanului, se urmărește ca acheele care formează metan să fie puse sub o presiune atât de mare, încât să scadă formarea lor de metan la jumătate. Echipa a conceput o abordare cu acțiune triplă care implică următorii ”agenți”:

• Limitarea disponibilității hidrogenului: Hidrogenul se formează atunci când furajele sunt fermentate de bacteriile din rumen. Hidrogenul este utilizat de o anumită clasă de microorganisme, numite archaea, pentru a forma metan. Proiectul vor folosi bacterii probiotice specifice care pot folosi hidrogen în alte procese, astfel încât archaea să nu aibă acces la atât de mult hidrogen.

• Limitarea arheelor ​​care formează metan în rumen: Acest lucru se face prin intermediul unor tulpini speciale de bacterii lactice (LAB) și vira care apar în mod natural în rumenul vacii.

• Inhibarea formării de metan prin utilizarea unui compus specific: Acest compus inhibă enzima, formată din arheele care formează metan, care este necesară pentru a schimba hidrogenul în metan.

Speranțe reale

Liderul de proiect la Departamentul de Științe Animale de la Universitatea Aarhus, profesorul Mette Olaf Nielsen, a declarat: ”Arheea din rumenul vacii produce metan, nu bovina ca atare. Prin abordarea noastră cu acțiune triplă de a inhiba formarea metanului, ne așteptăm ca acheele care formează metan să fie sub o presiune atât de mare încât să scadă formarea lor de metan la jumătate.

Nu am obține rezultatul respectiv cu fiecare dintre agenții individuali separat”. Ca urmare, un nou aditiv, realizat pe aceste principii va fi disponibil pentru hrana animalelor la 80% din vacile de lapte daneze.

Se așteaptă ca un aditiv pentru hrana care combină 2 dintre cei 3 agenți, și anume tulpinile de LAB și cea compusă, să fie dezvoltat complet până la sfârșitul proiectului, în 2025, cu o capacitate de a inhiba formarea de metan cu până la 40%.

La finalizarea proiectului și odată ce al treilea agent este aprobat pentru piață, noul aditiv pentru furaje cu acțiune triplă va putea reduce formarea de metan cu 50%, potrivit cercetătorilor.

Mai mult, echipa prezice că până la 80% din vacile de lapte daneze vor fi hrănite cu acest aditiv în 2030. Acest lucru se va traduce printr-o reducere semnificativă a gazelor cu efect de seră de la vacile de lapte daneze, estimată la 0,76 milioane de tone CO2eq, în 2030.