Acum vreo 40 de ani, am citit un banc englezesc. El era cam așa: Sir pleacă în vacanță la Atena. La întoarcere, Lady îl întreabă: ”Cum a fost?”, iar Sir răspunde: ”Prea mulți greci!” Acuma, nu știu dacă pot fi de acord cu Sir. În fond, în Grecia, și oriunde pe pământ, trăiesc atâția oameni cât lasă Dumnezeu în mare mărinimia lui. Totul e să trăiască în rost, cu folos. Nu pot fi de acord cu Sir și pentru că nu sunt rasist iar, dacă mă gândesc la propria biografie, l-am avut prieten bun pe Costas Caracostas, emigrat aici pe vremea comunismului și devenit cântăreț, la fel cum îl salut mereu cu amiciție pe Florin Hinodachis, fost tehnician în trupa Roșu și Negru, de pe vremuri. Și, când mă gândesc amuzat că la fiecare final de septembrie, soția mea își face ultima vacanță din an, singură, în Grecia, normal că mă rog pentru binele acelei țări, pentru a-i fi bine și Magdei. Dar, cum nu sunt de acord cu Sir, nu pot fi de acord nici cu Ambasada Greciei, aceea care s-a adresat autorităților din România cerându-le să interzică producția și comercializarea de ”iaurt grecesc” ori ”tip grecesc”, chipurile, pentru că denumirea și rețeta ar aparține patrimoniului Greciei. Nu pot fi de acord cu Ambasada Greciei din mai multe motive. Iată-le: 1-În primul rând, e vorba despre o denumire generică. Apoi: 2, regulamentele europene nu prevăd interdicții în acest sens. 3-Să ne arate și nouă Ambasada Greciei de la București, scrisoarea Ambasadei Greciei de la Washington, prin care cere guvernului Statelor Unite să îl oprească pe patronul turc, dar cetățean american, al firmei Chobani, să mai producă și să mai vândă iaurtul GRECESC cu această marcă și, 4-Să ne mai arate nouă Ambasada Greciei de la București și scrisoarea trimisă de Ambasada Greciei de la Paris, guvernului Macron, prin care îi cere să le interzică francezilor de la Danone să mai producă și să mai vândă iaurtul ”Greek”. Ce ziceți? Ar putea arăta așa ceva? Eu nu cred. Dar, treziți din toropeala verii, de pe scăunelul din fața porții, grecii de la Ambasada de la București au ales să-și arate mușchiuleții, însă fără temei, fiindcă, asemeni lor, suntem în Uniunea Europeană și ne supunem unor legi valabile pentru toți. Iar legile astea spun că ”iaurt grecesc” sau ”tip grecesc” poate să producă oricine, așa cum, de exemplu, oricine poate să producă hamburgeri, nu doar germanii din Hamburg! Așadar, prea mulți greci? În niciun caz. Prea multe mofturi!