Barbados, Antilele Olandeze, Bahamas, Belize. Acestea sunt doar câteva dintre destinaţiile preferate de oamenii de afaceri nu numai pentru turism, dar mai ales pentru business. Firme locale sau multinaţionale şi-au deschis conexiuni în ţările off-shore, adică acolo unde taxele plătite statului sunt mai mici sau chiar inexistente.   Aproape 20 la sută din economia românească a ajuns să deruleze afaceri prin acest sistem al off-shore-urilor ce permit companiilor să evite plata de taxe și impozite către Fiscul român, arată o analiză a firmei KeysFin. Aceasta a fost prezentată de experţii companiei cu ocazia unui workshop derulat la Bruxelles de către Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European. Statul român este văduvit de sume importante din taxe şi impozite, însă oamenii de afaceri nu sunt de blamat, ei încercând să îşi optimizeze business-urile, respectând legislaţía, cred autorii analizei. Radiografia a fost făcută pe baza datelor firmelor active în România care au cel puţin un acţionar persoană juridică cu regim off-shore. În 2015 erau înregistate oficial peste 5.300 de astfel de societăţi, care au derulat afaceri de 48 miliarde de euro, sumă care reprezintă aproximativ 20% din totalul cifrei de afaceri la nivel naţional. Este greu de cuantificat pierderile la bugetul de stat. Socotind însă o marjă a profitului de 10% și un nivel al impozitării de 16% pe profit și pe dividendele distribuite, rezultă că pierderile de venituri la bugetul de stat se cifrează anual la mei multe miliarde de euro. Acestora li se adaugă profiturile micșorate artficial în urma operațiunilor contabile, realitate ce nu a făcut subiectul analizei Keysfin, dar care crează alte pierderi bugetului, de miliarde de euro. Cele mai multe activau companii identificate de Keysfin activează în domenii precum tranzacţiile imobiliare şi real estate (clădiri de birouri, mall-uri, etc.), în comerţ, activităţi profesionale, industria prelucrătoare şi IT.   Din datele Keysfin rezultă că cele mai multe erau multinaţionale, firme cu afaceri în construcţia de spaţii comerciale, zone rezidenţiale şi mai ales lanţuri de retail, de la fashion la cel alimentar. O componentă importantă, la nivel de business, o reprezentau companiile care lucrau pentru export, în industria prelucrătoare, dovadă că afacerile acestora reprezentau aproape 40% din cifra totală de afaceri a firmelor ce au conexiuni în off-shore   Statistica Keysfin arată că majoritatea firmelor care au făcut obiectul analizei au legături cu ţări cu o legislaţie fiscală extrem de atractivă, din Europa (83%), cele mai multe având sedii în Cipru, Olanda, Luxemburg şi Malta. Restul înregistrau date financiare în legătură cu firme din Insulele Cayman, Insulele Virgine, Panama, Bahamas, Hong-Kong, Liberia, Bermude, Nauru, Barbados, Antilele Olandeze şi alte destinaţii exotice, extrem de primitoare cu capitalul străin.   Un indicator relevant privind evoluţia business-ului cu pedigree offshore din România îl reprezintă evoluţia numărului angajaţilor, de la 271.000 în 2010 la 341.000 în 2015. „Angajaţii firmelor cu acţionari persoane juridice offshore au ajuns să reprezinte 9% din forţa de muncă legală din România, un procent semnificativ raportat la condiţiile mediului de afaceri autohton”, explică analiştii KeysFin. Potrivit acestora, evoluţia numărului angajaţilor reprezintă cel mai semnificativ indicator privind profitabilitatea afacerilor „fără taxe”, în condiţiile în care asocierea cu un offshore oferă posibilitatea firmelor să îşi optimizeze fluxurile financiare în aşa fel încât să plătească cât mai puţin taxe şi impozite statului român. Statistica Keysfin arată că profitabilitatea firmelor este surprinzător de redusă, raportat la cifra de afaceri şi la situaţia pieţei. Concluzia analiştílor KeysFin, prezentată şi în cadrul workshop-ului organizat la Bruxelles, la Parlamentul European (13 octombrie), este că în absenţa unui cadru suplimentar de reglementare, practica off-shore se extinde în România şi în alte ţări,  limitând resursele bugetare ale statelor. La dezbaterea din Parlamentul European au participat reprezentanţi ai DG JUST, Europol, Interpol, Moneyval, BNR şi ai KeysFin, singura companie românească specializată pe informaţii de afaceri, rapoarte de credit, studii şi analize cuprivire la mediul de afaceri din România invitată la workshop.