Calităţile laptelui sunt incontestabile, acesta fiind singurul aliment considerat complet, prin conţinutul tuturor principiilor nutritive (în proporţii şi cantităţi echilibrate) şi ideal în primele 4-6 luni de viaţă. Mult după această vârstă, laptele se menţine în topul alimentaţiei copiilor. El reprezintă 40-45% din valoarea calorică zilnică, pentru sugarul de 6-8 luni, reducându-se la 25-30%, între 1 şi 5 ani. Necesarul rămâne însă şi după această vârstă, în jurul valorii de 17-20%. Esenţial, în alimentaţia celor miciÎmprenă cu derivatele sale, laptele contribuie la dezvoltarea echilibrată a celor mici, prin aportul proteinelor apreciate calitativ, conţinând aproape toată gama aminoacizilor esenţiali creşterii, refacerii şi întreţinerii organelor şi ţesuturilor. Este alimentul care, printre calităţile incontestabile, necesită un efort redus de digestie, el şi derivatele sale fiind complete şi reprezentând singura sursă de proteine bogată în calciu. Chiar dacă, nemodificat, laptele de vacă trebuie evitat în primul an, datorită pericolului apariţiei alergiei la proteinele din produs (intoleranţă la lactoză s.a.), brânza de vaci şi iaurtul sunt acceptate în meniu încă de la 6-7 luni. După vârsta de un an, copilul este apt să digere sana, chefir, telemea desărată sau caşcaval. Iaurtul sau brânza de vaci se digeră uşor şi sunt bine tolerate, proteinele lor asimilându-se la fel de uşor, motiv pentru care sunt recomandate în hrana copiilor mici. Când laptele de vacă are un conţinut de 125 mg% de calciu, brânzeturile moi (brânza de vaci) au conţinut de 160-170 mg%, în timp ce brânzeturile tari ajung la valori de 5-6 ori mai mari. Pentru a fi bine absorbit, calciul din lapte trebuie însoţit, într-o anumită proporţie de fosfor. Raportul optim dintre calciu şi fosfor este reprezentat de laptele matern, laptele de vacă beneficiind de un raport inferior. Brânzeturile grase şi moi conţin însă mai puţin calciu. Există totuşi copii cu intoleranţă la lactoză; aceştia pot consuma (în cantităţi limitate) iaurt, aliment cu conţinut minim sau inexistent de lactoză. Cei cu intoleranţă la lactoză au un nivel scăzut sau inexistent de lactază, enzimă responsabilă de digestia lactozei din lapte. Iaurturile fără lactoză sunt cele lăsate, minimum 24 de ore, la fermentat. În acest interval, bacteriile predigeră lactoza transformând-o în galactoză. Calciul din lactate este uşor de absorbit prin prezenţa concomitentă a vitaminei D. În acelaşi timp, acidul lactic din iaurt şi sortimentele de brânză solubilizează calciul fându-l uşor asimilabil de intestinul subţire. În primii ani de viaţă, aportul scăzut de calciu este asociat cu apariţia rahitismului. Vitamina D existentă în lapte este una dintre vitaminele esenţiale dezvoltării armonioase a celor mici, fiind necesară absorbţiei laptelui şi fixării acestuia în oase. Alături de vitaminele A şi C, vitamina D stimulează şi întăreşte sistemul imunitar al bebeluşilor. Copiilor li se dau lactate integrale, deoarece au mare nevoie, în dezvoltarea fizică şi intelectuală, de grăsimi cel puţin până la vârsta de un an şi chiar mult după aceea. După vârsta de un an, ei ar trebui să consume zilnic cel puţin două porţii de lactate: iaurt, brânză telemea, caşcaval, brânză de vaci, lapte pasteurizat. Iaurtul este cosiderat preferatul copiilor, regăsindu-se sub toate formele şi însoţit de nenumărate arome pe rafturile magazinelor. Specialiştii recomandă însă mamelor să adauge arome naturale în iaurtul simplu, evitând coloritul atractiv, dar nu la fel de spornic. Iaurtul este o sursă de calciu şi fosfor, potasiu, vitamina D, B2 şi B12. Este unul dintre alimentele care poate spori eficienţa sistemului imunitar şi prin creşterea de interferoni gamma, care joacă un rol important în lupta unor alergii şi infecţii virale. De cele mai multe ori, iaurturile sunt făcute pe bază de fermenţi lactici. Sunt iaurturi pe bază de bifidobacterii, bacterii prezente, în mod normal, în flora intestinală şi care au un rol important în etapa finală a digestiei. Bifidobacteriile alcătuiesc flora intestinală predominantă a bebeluşilor alăptaţi la sân. Lactobacilii distrug bacteriile rele din intestin, printre care şi clostridium , care provoacă diaree, de cele mai multe ori, atunci când este administrat un antibiotic. Spre deosebire de laptele de vacă, care se recomandă a fi introdus în alimentaţie după un an, brânza de vaci poate fi introdusă (alături de iaurt) deoarece este un sortiment mai uşor digerabil. Brânza de vaci poate fi oferită copiilor între 8 şi 10 luni, fiind o bună sursă de calciu şi proteine, necesare dezvoltării armonioase. La începutul diversificării, trebuie optat pentru brânza de vaci proaspătă, nedegresată, fără adaos de smântână. Laptele praf pentru copii Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă ca sugarul mai mic de 6 luni să fie alimentat exclusiv la sân (alimentaţia naturală). În cazul în care laptele matern nu este disponibil, acesta poate fi înlocuit cu lapte praf (alimentaţia artificială). Laptele pentru sugari este produs din lapte de vacă prelucrat, astfel încât să fie potrivit nevoilor şi posibilităţilor digestive ale copilului. Produsul conţine proteine provenite din cazeină şi zer, în cantitate mai mică decât laptele de vacă, însă mai mare comparativ cu laptele matern, fiind suplimentat cu vitaminele A, B, C, D, E, K şi alte substanţe nutritive necesare creşterii şi dezvoltării copilului. În cazul în care copilul nu este alimentat cu lapte matern, se recomandă folosirea laptelui praf, în detrimentul celui de vacă. Laptele de vacă nu este recomandat copilului mai mic de un an, datorită conţinutului ridicat de proteine, sodiu şi săruri minerale, simultan cu inexistenţa sau prezenţa, în cantităţi minime, a vitaminelor şi fierului, situaţie ce duce la anemia sugarului. De asemenea, laptele de capră sau cel de oaie nu conţin suficiente substanţe nutritive, motiv pentru care produsele nu sunt recomandate copiilor mai mici de 10 luni. Alimentaţia cu lapte praf, adaptat nevoilor copilului, poate fi continuată şi după vârsta de un an (lapte junior, 1+, 2+,3+). Faţă de compoziţia standard a laptelui pentru sugari, producătorii pot să suplimenteze laptele praf cu diferite substanţe care există în laptele matern şi al căror rol în dezvoltarea celor mici este mai mult sau mai puţin confirmat ştiinţific. Multe dintre tipurile de lapte praf sunt suplimentate cu acizi graşi polinesaturaţi cu lanţ lung (LCPUFA) sau precursori ai acestora, acid decosahexanonic (DHA) şi acid arahidonic (ARA sau AA) care au rol dovedit în îmbunătăţirea vederii şi a coeficientului de inteligenţă. Opti Pro sau Alpha Pro semnifică existenţa în laptele praf a unui amestec echilibrat de proteine, alfa-lactoalbumină, inclusiv AA şi DHA, apropiat compoziţiei laptelui matern, care ajută la dezvoltarea sistemului nervos şi a vederii. Protect este laptele care ajută la dezvoltarea bacteriilor intestinale, cu rol stimulativ al sistemului imunitar şi în protecţia copilului aflat în faţa infecţiilor digestive. Substanţele prebiotice ajută la dezvoltarea acestor bacterii (GOS, maltodextrină etc), dar cele mai multe tipuri de lapte conţin deja aceste bacterii probiotice. Gold conţine anumite tipuri de grăsimi (acizi graşi Omega 3 şi 6, AA şi DHA) şi LCPUFA, existente în laptele matern şi care ajută la dezvoltarea retinei şi a sistemului nervos. Nucleotidele sunt adăugate în laptele praf în cantităţi mici, fără să se demonstreze un beneficiu al acestora, dar fiind existente în laptele matern. MCT  semnifică prezenţa acizilor graşi cu lanţ mediu în lapte, mai uşor de digerat de către sistemul digestiv imatur al copiilor prematuri, deoarece nu este necesară acţiunea enzimelor digestive şi a bilei, înainte de a fi absorbiţi. Laptele praf pentru copii este recomandat şi prezentat sub următoarele forme: -         Lapte praf de început:potrivit alimentaţiei copilululi, de la naştere până la 6 luni., alături de alimentele introduse odată cu diversificarea; -         Lapte praf de continuare: proteinele provin din cazeină, sunt mai greu digerabile decât cele din zer, conţine mai mult fier şi alte vitamine; -         Lapte praf de creştere: recomandat coplului  cu vârsta peste 10-12 luni; -         Lapte praf special: se foloseşte doar la recomandarea medicului; -         Lapte praf pentru recuperarea ponderală a copiilor cu greutate mică la naştere: conţine proteine din zer, LCPUFA şi are valoare nutriţională mai mare decât laptele de început; -         Laptele hipoalergenic: conţine doar proteine din zer sau proteine parţialhidrolizate. Acestea sunt mai uşor de digerat, iar riscul de alergie este mai mic; -         Lapte hipo-delactozat: se foloseşte la recomandarea medicului, în cazul copiilor cu intoleranţă la lactoza determinată de deficitul de lactază; -         Lapte AR: lapte anti-regurgital, cu conţinut de agent de îngroşare (amidon de porumb, orez sau cartof), folosit în cazuri de reflux gastro-esofagian; -         Lapte SD: Creşte senzaţia de saţietate şi se foloseşte în intervalul dintre mese, de către copiii cu vârsta peste 6 luni; -         Lapte extensiv hidrolizat (semi-elemental) sau lapte elemental: proteinele sunt scindate în aminoacizi. Laptele de capră administrat bebeluşilor Laptele de capră poate fi consumat de copii încă de la vârste fragede, având o mulţime de beneficii pentru sănătatea acestora. Este considerat, în afara laptelui matern, cel mai sănătos tip de lapte cauzând rareori intoleranţă la lactoză. Laptele de capră este binevenit la orice vârstă, însă copiilor sub un an le sunt recomandate diverse şi multiple formule bazate pe acest aliment. Datorită deficitului de minerale esenţiale şi vitamine, laptele de capră trebuie îmbunătăţit şi fortifiat, înainte de a fi administrat bebeluşilor sau nou-născuţilor. Din punct de vedere cantitativ, laptele de capră este la fel de bogat în grăsimi, dar spre deosebire de cel de vacă este regăsit într-o variantă mai digerabilă. Grăsimea laptelui de capră se prezintă sub formă mai moale de globule mici şi conţine o cantitate dublă de trigliceride, cu lanţ mediu şi scurt, care avantajează digestia. Laptele de capră este un excelent tratament pentru astm, eczeme, ulcer gastric, afecţiuni ale ficatului sau colici, precum şi în recuperarea greutăţii la bebeluşii cu deficienţe nutriţionale su cu subdezvoltare precoce. În plus, specialiştii au demonstrat că laptele de capră prezintă beneficiul de a preveni demineralizarea oaselor şi deficienţa de fier la copii. Chiar dacă este extrem de benefic şi sănătos pentru copii, laptele de capră are şi câteva inconveniente, de care trebuie ţinut în alegerea acestui sortiment. Conform specialiştilor, laptele de capră are o compoziţie vitaminică insuficientă pentru satisfacerea nevoilor celor mici. Vitaminele din complexul B12 şi B9 (acidul folic) se regăsesc în cantităţi mult mai mici, faţă de laptele de vacă şi este lipsit de beta-caroten. Este unul dintre motivele pentru care pediatrii recomandă formule îmbunătăţite pentru bebeluşii sub un an. Acestea compensează lipsurile nutritive regăsite în laptele de capră şi oferă copiilor toate substanţele necesare unei dezvoltări sănătoase. Deoarece numărul caloriilor din laptele de capră îl depăşeşte pe cel din laptele de vacă, se impune atenţie în monitorizarea greutăţii şi aportului zilnic de calorii din laptele de capră. Diferenţa nu este însă exgerată: 69 calorii/100 ml lapte de capră, faţă de 61 calorii/100 ml lapte de vacă. Trenul laptelui nepasteurizat, pe linie moartă Distribuţia produselor lactate nepasteurizate a fost interzisă în majoritatea statelor din UE şi SUA, dar în România aceste produse sunt vândute şi la colţul străzii, fiind considerate “naturale”. În unele ţări, este interzisă vânzarea laptelui nepasteurizat (“crud”), în urma unor date care confirmă că riscul de îmbolnăvire este de 150 de ori mai mare, după consumul unor astfel de produse, iar 60% dintre focare implică copiii, care se pot confrunta cu afecţiuni grave. În perioada 1973 – 2006, cercetătorii europeni şi americani au descoperit 121 de focare de boli legate de produsele lactate nepasteurizate. Toate focarele de îmbolnăvire datorate consumului de produse lactate nepasteurizate au fost cauzate de bacterii, cel mai frecvent Campylobacter, Salmonella, Escherichia coli enterotoxică, focare care i-au afectat îndeosebi pe cei mici. Cercetătorii avertizează că consumul de produse lactate nepasteurizate nu poate fi considerat, în niciun caz, sigur; chiar dacă laptele provine din gospodăria proprie. Restricţionarea vânzării produselor lactate nepasteurizate este de natură să reducă numărul de focare şi poate să contribuie la menţinerea sănătăţii.