Lanțul scurt de aprovizionare, concept promovat intens de Uniunea Europeană, a devenit un obiectiv strategic pentru România, dar aplicarea lui concretă în industria cărnii rămâne parțială. Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 privind dezvoltarea rurală definește lanțul scurt drept relația directă dintre producător și consumator, prin maximum un intermediar. În practică, România se află încă departe de acest model.

Potrivit datelor Eurostat, doar 17% din producătorii români din sectorul cărnii participă la vânzări directe sau prin cooperative, comparativ cu media europeană de 38%. În schimb, lanțurile de distribuție lungi și costisitoare continuă să domine piața. Acest dezechilibru reduce marja de profit a fermierilor și limitează accesul consumatorilor la produse locale autentice. FAO subliniază că lanțurile scurte reduc amprenta de carbon și sporesc reziliența alimentară, mai ales în perioade de criză economică sau geopolitică. În România, Ministerul Agriculturii a inclus conceptul de lanț scurt în Planul Național Strategic 2023–2027, oferind sprijin pentru cooperative, abatoare locale și puncte de vânzare directă. „Ne dorim ca fermierii să aibă un drum mai scurt către consumator.

Lanțul scurt nu este doar o politică europeană, este o șansă reală pentru satul românesc și pentru produsele locale”, a declarat ministrul Florin Barbu într-o conferință recentă la Sibiu. ANSVSA confirmă că pentru dezvoltarea acestui model sunt necesare abatoare mici și unități mobile de procesare, adaptate standardelor europene, astfel încât micii fermieri să poată vinde legal și transparent. Totuși, infrastructura deficitară, lipsa cooperării și barierele birocratice frânează extinderea acestor inițiative. Eurostat estimează că țările care au investit în lanțuri scurte – cum ar fi Franța și Olanda – au înregistrat o creștere a veniturilor fermierilor cu 25% și o reducere cu 30% a pierderilor logistice.

În România, acest potențial rămâne uriaș, dar insuficient valorificat. Pe termen mediu, soluția ar putea veni din digitalizarea pieței locale, prin platforme online care conectează direct producătorii cu restaurante, retaileri și consumatori finali. Programele europene de sprijin pentru digitalizare și logistică rurală pot transforma lanțul scurt din teorie în realitate. Lanțul scurt nu înseamnă doar apropierea fermierului de client, ci și construcția unei economii alimentare durabile, transparente și competitive.

Pentru România, implementarea sa coerentă ar putea redefini relația dintre producție, distribuție și încrederea consumatorului în produsele locale.

(Foto: Freepik)