Autor: Maria Demetriad Produs cunoscut de zeci și sute de ani, laptele covăsit pare a se impune din nou în preferințele consumatorilor, în primul rând, grație inițiativei unor companii care au dorit să își diversifice și mai mult oferta de produse.   Curdled milk, a tradition which leads the taste Product known for tens and hundreds of years, the curdled milk seems to reintegrate into consumer preferences, primarily, thanks to the initiative of companies that want to diversify more their product offerings.Ca la bunica,...   Laptele covăsit,cunoscut în vechime sub denumirea de lapte gros,are o tehnologie de producere extrem de simplă.  În mod tradițional, spre deosebire de cel bătut sau prins, la obținerea lui se foloseşte drept maia o bucată de coajă de pâine, preferabil neagră. Timpul de covăsire este variabil, în funcţie de temperatura înconjurătoare şi de tipul de lapte folosit.   Conform tradiției, laptele covăsit se obține într-un castron sau bol din porţelan sau ceramică,  în care se pune laptele călduţ și coaja de pâine. Bolul acoperit se așează acoperit cu un şerveţel, într-un loc călduţ. Timpul de covăsire poate dura între 24 şi 62 de ore, în funcţie de laptele folosit. Cel mai bun lapte este cel obţinut direct de la vacă, apoi cel de la dozator. Laptele pasteurizat simplu este ultimul pe listă, în cazul în care produsul se obține acasă. Folosind lapte UHT, covăsirea poate dura  3-4 zile. După covăsire, produsul se pune la frigider pentru cca 12 ore. Laptele covăsit este o băutură cu un gust deosebit, uşor acrişor şi acidulat, foarte răcoritor.   ...sau din fabrică   Fabricat în regim industrial, laptele covăsit este definit drept un produs lactat obținut prin fermentarea laptelui înăbuşit cu culturi starter de Streptococcus thermophilus cu sau fără culturi de Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus. Materia primă pentru producerea laptelui covăsit, la fel ca la celelalte sortimente de lapte fermentat, trebuie să fie lapte şi/sau produse derivate ale laptelui şi apă potabilă, pentru reconstituire sau recombinare. Ingredientele permise sunt: 1) culturi starter de microorganisme inofensive; 2)    ingrediente de origine nelactată, menţionate în punctul 4, subpunctul 15);3)    gelatină şi amidon în:a) lapte fermentat, prelucrat termic după fermentare;b)    lapte fermentat cu ingrediente;c)     lapte fermentat simplu.   Ingredientele trebuie adăugate în cantităţi funcţional necesare. Zerul obţinut după fermentare nu se admite. Indicații de etichetare La etichetarea laptelui fermentat denumirea trebuie să fie: „Lapte fermentat”, dar această denumire poate fi înlocuită cu: „lapte acru”, „lapte covăsit”, „iaurt”, „lapte acidofil”, „chefir”, „cumîs”. Produsele obţinute din lapte fermentat, tratate termic după fermentare, trebuie să fie denumite „Lapte fermentat” (lapte acru, lapte covăsit, iaurt, lapte acidofil, chefir, cumîs), tratat termic. Denumirea de „Lapte fermentat cu ingrediente”, trebuie să includă denumirea substanţei aromatice de bază sau a produselor aromatice adăugate. Laptele fermentat, la care au fost adăugaţi îndulcitori carbohidraţi, poate fi denumit ca „Lapte fermentat dulce”. În cazul adăugării parţiale sau înlocuirii complete a zahărului cu îndulcitorul nealimentar, trebuie să fie indicat „îndulcit cu ...” sau „cu zahăr şi îndulcit cu .....” lîngă denumirea produsului, în loc de spaţiu liber se indică denumirea îndulcitorului artificial. Cantitatea de grăsime lactată trebuie să fie declarată consumatorului în procente de masă sau volum, sau în grame la o porţiune cu condiţia că cantitatea porţiunilor este stabilită. Găselniță publicitară În această perioadă, impunerea pe piață a laptelui covăsit face apel la tradiție. Dar, în eventualele campanii publicitare se mai poate face apel la încă un argument, din zona beneficiilor de sănătate. Esenţială pentru utilizarea eficientă a calciului în organism și pentru sănătatea vaselor sanguine, Vitamina K2 se regăsește din belșug în laptele covăsit. Acest lucru a fost demonstrat prin cercetări privind activarea sau inactivarea proteinelor din oase şi din pereţii vaselor arteriale. Vitamina K2 naturală este produsă de diferite specii de bacterii. Dar, alimentele fermentate, precum brânza şi laptele covăsit sunt alegeri bune ca sursă naturală de vitamina K2. Punându-se accentul pe aportul de K2, un mesaj publicitar poate avea succes la consumatori, indiferent de vârsta acestora.