(Autor: Aura Alexa Ioan)  Locuitorii din Valea Doftanei nu sunt deloc afectaţi de directivele restrictive impuse de Uniunea Europeană în privinţa laptelui neconform. Din anului 1600, localnicii păstrează tradiţia şi fabrică în continuare, după o reţetă a lor, ţinută secretă, celebra Caşcavea de Doftana.   Nu e în DEX, dar e pe masă Povestea a început în 2006, când produsul a fost înregistrat la OSIM, chiar dacă denumirea sa nu este consemnată în DEX, graţie efortului depus în acest sens de fermierul Gheorghiţă Postolache, iar în luna mai a acestui an, caşcaveaua a fost reatestată de MADR, ca produs tradiţional, fabricat 100% în zonă ecologică, din aria Natura 2000, în urma demersurilor făcute de primarul Ion Manea.   ”Or, cea mai mare parte a Văii Doftana, care dispune de 3000 ha de păşuni alpine, se află în Aria Natura 2000, în care nu se acceptă niciun fel de produs chimic care să îngraşe pământul. Tot aici există şi rezervaţia naturală Glodeasa, care se întinde pe o suprafaţă de 550 ha, unde există o pădure virgină, în care nu s-a intervenit în ultimii 50 de ani”, spune primarul Ion Manea.   Precizăm ca Natura 2000 este o reţea ecologică de arii protejate, care are scopul de a menţine într-o stare de conservare favorabilă o selecţie a celor mai importante tipuri de habitate şi specii ale Europei, acesta fiind instrumentul principal pentru conservarea patrimoniului natural pe teritoriul UE.   Nici caşcaval, nici brânză, doar Caşcavea!"Această îndeletnicire în privinţa producerii caşcavelei este moştenită din strămoşi. Ea are o reţetă despre care s-a demonstrat că nu se mai foloseşte în nicio altă zonă a României. Produsul a fost înregistrat la OSIM, cu atestatul 82374/2006, de către Primăria Valea Doftanei", ne-a declarat primarul Ion Manea.  În Valea Doftanei, nu numai fermierii produc caşcavea, aceasta se fabrică în fiecare gospodărie în parte, adică în toate cele 2800 gospodării din localitate. Caşcaveaua de Valea Doftanei are o reţetă secretă, care a fost transmisă din generaţie în generaţie. Prima atestare scrisă a acestui produs apare la 1600, când hrisoavele pomeneau că atât caşcaveaua, cât şi păstrăvul afumat constituiau monedă cu care localnicii plăteau birurile către mănăstirile Sinaia şi Mărgineni, care erau proprietarele acestor pământuri. Calitatea deosebită se datorează florei spontane   Deosebirea dintre caşcavea şi alte produse de acest gen de pe piaţă este dată de faptul că materia primă este 100% naturală, produsă în gospodăriile localnicilor, dar şi de priceperea gospodinelor care ştiu, ''fără prea multe vorbe, la ochi'', cât trebuie lăsată ca să prindă gustul tradiţional.   Fermierul Gheroghiţă Postolache ne dezvăluie, în mare, câte ceva din acest secret păstrat cu sfinţenie: ”Reţeta porneşte de la acest lapte natural, care se obţine de la bovine şi ovine, şi urmează mai multe etape: întâi închegatul laptelui, lăsarea lui la dospit şi apoi opărirea laptelui. Apoi intră în procesul de afumare, care se face cu un anumit lemn, care să-i dea colorit şi gust plăcut. Maturarea se face cel puţin 60 de zile, în încăperi bine aerisite.”   Chiar dacă Gheorghiţă Postolache nu ne dezvăluie nici măcar esenţa lemnului care este folosit la procesul de afumare, mai scapă totuşi un mic amănunt: ”Calitatea deosebită a caşcavelei se datorează şi florei spontane. Şi, evident, trebuie să mai pui şi suflet”. Totul este făcut manual, 100% natural, fără adaosuri chimicale. Chiar şi hrana animalelor care produc laptele, adică materia primă pentru caşcavea, este ''bio'', ea fiind constituită numai din nutreţuri naturale, din zonă.   O altă localnică, tanti Maria, ne rezumă şi ea, în câteva cuvinte, o variantă a reţetei secrete: ''Se pune laptele pe foc, când se încălzeşte se dă cheag natural şi când ajunge la temperatura optimă, se strânge caşul. Se lasă apoi caşul la acrit. În funcţie de temperatura la care este ţinut, poate fi de la câteva ore până la o zi şi apoi se opăreşte în apa fierbinte, cu sare şi se strânge. Se lasă la scurs, într-o formă rotundă, se pune la sărat în saramură şi apoi se pune la fum, în încăperi special amenajate, în afumători, unde fumul se obţine cu lemn de diferite feluri''.„Caşcaveaua se face din lapte de vacă, de oaie, de bivoliţă sau de capră. Din laptele de oaie, fiind mai gras, iese un produs mai consistent şi mai mare. La noi acasă, din 15-16 litri de lapte de vacă, se obţine o caşcavea de 1,3 kg. Din cel de oaie, din aceeaşi cantitate, iese o caşcavea de aproape 2 kg. La fel din laptele de bivoliţă sau din cel de capră. Caşcaveaua diferă aproape de la familie la familie, în funcţie de metoda prin care o produce fiecare. Tradiţia este aceeaşi, obiceiul la fel, dar diferă de la om la om", ne lămureşte tanti Maria.   Caşcaveaua nu se găseşte în supermarket-uri, dar nici în DEX! Cu toate acestea, produsul înscris la OSIM şi omologat de Ministerul Agriculturii ca fiind tradiţional şi 100% natural, nu poate fi cumpărat din niciun supermarket. Singurul loc de desfacere este….Valea Doftanei şi, în special,  cu ocazia Festivalului Caşcavelei, care anul acesta va avea loc în perioada 5-7 septembrie.  Ţinând cont că în Valea Doftanei sunt 600 de case de vacanţă şi 25 de pensiuni, locul de desfacere a mărfii este deja asigurat, întrucât fiecare proprietar al vreunei case de vacanţă se aprovizionează cu lapte, caşcavea, ouă şi păstrăvi de la ţăranii din zonă.   ”Totul se desfăşoară în comună, în zonă”, spune primarul Ion Manea. Producţia de caşcavea nu este mică, dar pe lângă faptul că se consumă în gospodărie, produsul se valorifică şi de către pensiuni şi turiştii care vin special aici să caute caşcavea. Însă, cea mai mare desfacere se face la Festivalul caşcavelei, şi vă pot spune că în acea perioadă se comercializează între 15.000 – 20.000 de caşcavele.Datorită promovării mediatice destul de intense pe care am făcut-o, acest festival a devenit unul din brandurile Judeţului Prahova, dar astfel ajutăm şi comunitatea să-şi desfacă produsele”, mai spune primarul. Acest festival cu tradiţie reuneşte zeci de producători locali şi din zone precum Rucăr, Bran sau Moeciu, care vin aici nu numai cu brânzeturi, ci şi cu pastramă, preparate din carne, ţuică, vin şi produse meşteşugăreşti. ''Festivalul Caşcavelei'' a fost declarat "evenimentul anului al produselor tradiţionale'' în cadrul celei de-a doua ediţii a acţiunii ''Premiile Turismului Prahovean'', organizat în luna noiembrie 2013, de Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova. Mult mai important decât lucrul acesta este faptul că, iată, dacă majoritatea marilor procesatori nu s-au înghesuit să treacă la valorificarea laptelui-materie primă neconform, prin includerea mai accentuată a producției de brânzeturi maturate, iată, românii isteți  au găsit rostul acestui tip de lapte, fără a mai fi nevoiți să facă investiții decât, cel mult, în pasiunea meseriei.