Deoarece în zona montană, patrimoniul pastoral reprezintă, prin tradiția noastră, cea mai prețioasă resursă furajeră pentru bovine, ovine, caprine, cabaline și alte animale domestice erbivore, mai jos prezentăm câteva lucrări agricole care ar trebui efectuate pe pajiști la început de primăvară:

Fermierii care au angajamente de agro-mediu și climă, pe măsura 10 – Pachetul 1 – pajiști cu înaltă valoare naturală și Pachetul 2 – practici agricole tradiționale, trebuie respecte următoarele cerințe:

• să nu aplice îngrășăminte organice pe terenuri saturate cu apă, inundate, înghețate sau acoperite cu zăpadă; • gunoiul de grajd se aplică în zona montană după data de 25 martie, până la 5 noiembrie (potrivit noului Cod de bune practici agricole). Pentru ca gunoiul de grajd să fie mai bine valorificat pe pajiști, este recomandat ca acesta să fie aplicat sub formă compostată, favorizând astfel, proliferarea speciilor valoroase de graminee și leguminoase perene, furajul având o mai bună digestibilitate și un grad de conversie în produse animaliere mai ridicat; • îngrășămintele organice lichide (purinul) se pot aplica după același calendar (între 25 martie și 5 noiembrie), diluate cu apă (la o parte purin se adaugă 5 părți apă). De asemenea trebuie avute în vedere uniformitatea de administrare, condițiile meteorologice și starea solului, astfel se va evita aplicarea pe timp de vânt, cu soare puternic sau în timpul ploilor; • utilizarea tradițională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maximum 40 kg N s.a./ha (sau gunoiul provenit de la 1 UVM) sau maxim 100 kg azot s.a./ha/an pe pajiștile de pe terenurile fără angajamente de agro-mediu și climă; • să nu aplice îngrășăminte organice sau minerale pe fâșiile de protecție existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea zonelor de protecție a apelor de suprafață sau pe terenurile agricole situate în zonele de protecție a apelor de suprafață ori în zonele de protecție sanitară și hidrogeologică a surselor de captare a apei potabile/minerale și a lacurilor terapeutice, stabilite în conformitate cu legislația în vigoare. Lățimea minimă a fâșiilor de protecție este de 1 m pe terenurile cu panta de până la 12% și de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă; • nu vor fi realizate însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări, putându-se face însămânțări numai cu specii din flora locală și doar în cazurile în care unele suprafețe sunt afectate accidental (P1, P2, P3 și P6); • este interzis aratul sau discuitul pajiștilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare; • utilizarea fertilizaților chimici și a pesticidelor este interzisă; • este interzisă arderea miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum și a vegetației pajiștilor permanente; • trebuie păstrate elementele de peisaj, incluzând arborii izolați și terasele existente pe terenul agricol, luând măsuri adecvate pentru a preveni instalarea vegetației nedorite și asigurarea unui nivel minim de întreținere a terenului agricol.

Alte lucrări agricole pe pajiști:

• continuarea defrișării vegetației lemnoase nedorite de pe pajiști (arbori și arbuști din grupa foioaselor; conifere); • nivelarea mușuroaielor; • curățarea de pietre, cioate, mărăcini, resturi vegetale uscate; • lucrări de combatere a eroziunii solului; • eliminarea excesului de umiditate temporară prin canale de desecare și al excesului permanent prin drenaje; • începerea plantării de arbori pentru umbră la animale; • începerea pregătirii terenului prin grăpare, frezare, arat, etc. pentru supraînsămânțarea sau reînsămânțarea pajiștilor degradate.

Pe plan organizatoric se încheie adunările generale ale asociațiilor crescătorilor de animale și ale deținătorilor de pajiști, licitarea și repartizarea pășunilor, stabilirea și perceperea taxelor de pășunat și alte probleme legate în special de izlazurile comunale.

Primăria comunei este responsabilă pentru organizarea lucrărilor de amenajamente pastorale pe izlazurile comunale și utilizatorii pajiștilor sunt responsabili de exploatarea rațională a lor. Cea mai bună carte de vizită sau oglindă a activității unui primar era și încă mai este gospodărirea corectă a izlazului comunal.

La fel, secretarul ține evidențele și bugetul pășunii: – este de dorit, reînființarea asociațiilor de pășunat care s-au dovedit extrem de active și utile pentru creșterea animalelor; – interzicerea totală a pășunatului cu animale străine, în special cu oile pe izlazul comunal, unde să fie acceptate numai animalele învoite pentru care s-a plătit taxă de pășunat și crescătorii au efectuat lucrări de întreținere; – fondurile rezultate din taxele de pășunat se vor folosi integral pentru îmbunătățirea pășunilor; – în condițiile în care nu se respectă una dintre prevederile de mai sus, animalele proprietarului respectiv, se exclud de la pășunat.

Primăriile și cetățenii unei localități au de câștigat și pe viitor de pe urma izlazului comunal cu condiția să fie bine gospodărit și administrat de către localnici și aleșii lor. (Foto: Freepik)