Prin amabilitatea doamnei Viorica Dăncilă, membră a Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European, am primit la redacție Proiectul de Raport care va fi discutat vineri, 13 septembrie, la Strasbourg. Raportul se referă la menținerea producției de lapte după expirarea sistemului de cote. Prin intermediul revistei noastre, doamna Dăncilă face apel la fermieri, la Asociațiile profesionale, precum și la toți cei interesați ca, până vineri dimineață, să transmită de urgență ultimele propuneri de îmbunătățire a Rezoluției Prlamentului european. Propunerile sunt așteptate pe adresa [email protected]. PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEANreferitoare la menținerea producției de lapte în zonele de munte, zonele defavorizate și regiunile ultraperiferice după expirarea sistemului de cote pentru lapte(2013/2097(INI))Parlamentul European,–    având în vedere studiul intitulat „Etichetarea produselor agricole și alimentare provenite din agricultura montană” comandat de Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală (acordul administrativ AGRI-2011-0460 / JRC-IPTS No 32349-2011-10),–    având în vedere Regulamentul (UE) nr. 261/2012[1] în ceea ce privește relațiile contractuale din sectorul laptelui și al produselor lactate,–    având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 2006/0269(CNS) în ceea ce privește relațiile contractuale din sectorul laptelui și al produselor lactate (2010/0362(COD)),–    având în vedere studiul efectuat de Comisie în februarie 2009 cu privire la impactul economic al renunțării la sistemul de cote pentru lapte – analiză regională privind producția de lapte din UE,–    având în vedere studiul efectuat de Departamentul Tematic B (Politici structurale și de coeziune) referitor la „Viitorul cotelor pentru lapte – diverse scenarii”, din ianuarie 2008,–    având în vedere Protocolul privind aplicarea Convenției alpine din 1991 în domeniul agriculturii montane, Protocolul privind agricultura montană, publicat la 30 septembrie 2006 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene[2],–    având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,–    având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A7-0000/2013),A.  întrucât renunțarea la sistemul de cote pentru lapte va avea efecte asupra întregii piețe europene a laptelui, iar producătorii de lapte din zonele de munte și regiunile ultraperiferice vor fi cel mai grav afectați, deoarece oportunitățile de creștere rezultate în urma liberalizării nu pot fi valorificate în aceste regiuni;B.  întrucât și în unele părți ale celorlalte regiuni defavorizate ale Uniunii pot apărea dezavantaje concurențiale în urma eliminării cotelor;C.  întrucât costurile producției de lapte și ale colectării laptelui sunt mult mai mari în aceste regiuni decât în regiunile situate în locuri mai favorabile;D.  întrucât producția de lapte în multe dintre aceste regiuni este cea mai importantă ramură a producției agricole;E.   întrucât 59% din suprafața agricolă din regiunile de munte este folosită ca pășune permanentă sau pășune de către sectorul laptelui, în cele mai multe cazuri nefiind posibilă sau practicabilă o altă utilizare agricolă, iar 9,5 % din laptele din UE este produs în regiunile de munte;F.   întrucât în regiunile de munte, în regiunile ultraperiferice și în unele părți ale celorlalte regiuni defavorizate, renunțarea la creșterea animalelor și implicit la producția de lapte are, de multe ori, drept rezultat renunțarea la agricultură și mutarea populației;G.  întrucât agricultura practicată în aceste regiuni contribuie în mod semnificativ la conservarea și protejarea peisajului rural și a biodiversității, precum și la limitarea pericolelor naturale, constituind baza pentru o dezvoltare regională de succes, fără de care alte domenii economice, în special turismul, nu se pot dezvolta,1.   ia act de faptul că plățile directe din primul pilon al politicii agricole sunt bazate, în multe state membre, ținând seama și de reforma actuală a PAC, pe valorile de referință istorice, astfel că terenurile folosite ca pășuni și, implicit, producția de lapte din regiunile respective sunt puternic dezavantajate; solicită, prin urmare, statelor membre ca, în cadrul punerii în aplicare la nivel național a reformei agrare, să asigure o tranziție rapidă la un model de repartiție mai echitabil;2.   este de opinie că pășunile permanente și pășunile care în aceste regiuni nu au, de cele mai multe ori, alte utilizări în afară de creșterea vitelor, oilor și caprelor, să fie tratate în mod egal cu alte suprafețe agricole la calcularea plăților directe din primul pilon;3.   consideră că este esențial ca, în cazul acestor regiuni, în primul pilon al PAC să fie prevăzută o primă aferentă animalelor erbivore;4.   subliniază că la dezvoltarea în continuare a PAC trebuie să se acorde o atenție deosebită întreprinderilor mici din aceste regiuni, întrucât acestea sunt caracterizate, din motive structurale, de o intensitate mai ridicată a muncii și au o semnificație deosebită pentru menținerea locurilor de muncă și pentru dezvoltarea zonelor rurale;5.   solicită statelor membre și regiunilor să elaboreze, în cadrul dezvoltării rurale, un program specific pentru producția de lapte din aceste regiuni;6.   subliniază că măsurile luate în cadrul celui de al doilea pilon, cum ar fi plățile compensatorii, prima de mediu în agricultură și ajutoarele pentru investiții, sunt deosebit de importante pentru o producție de lapte sustenabilă în aceste regiuni; solicită, prin urmare, ca statelor membre și regiunilor să le fie lăsată o marjă suficientă pentru acordarea de plăți compensatorii suficiente și puternic diferențiate și ca formele de agricultură favorabile mediului și agricultura ecologică să fie în continuare promovate în mod special; solicită, de asemenea, compensarea adecvată în cadrul celui de al doilea pilon al PAC a costurilor de investiții ridicate aferente producției de lapte, determinate de structura specifică a regiunilor de munte;7.   solicită statelor membre ca, în cadrul măsurilor aferente celui de al doilea pilon, să promoveze proiecte precum cooperările pentru utilizarea eficientă din punct de vedere economic a mașinilor și clădirilor;8.   atrage atenția asupra faptului că, din cauza situației deosebit de dificile a transporturilor și a cantităților în general mici de lapte aferente unei întreprinderi, costurile de colectare a laptelui în regiunile de munte și în regiunile ultraperiferice sunt extrem de ridicate, fapt care determină dezavantaje considerabile legate de loc și concurență; solicită, prin urmare, statelor membre și regiunilor ca, în cadrul ajutoarelor de stat, să acorde subvenții întreprinderilor de prelucrare pentru a compensa costurile de colectare mai ridicate față de întreprinderile situate în locuri mai favorabile;9.   atrage atenția asupra faptului că, în regiunile de munte, prelucrarea și comercializarea la fermă sau pe pășunile alpine le oferă întreprinderilor mici și microîntreprinderilor posibilitatea de a obține o valoare adăugată mai mare, aspect care contribuie și la calificarea turistică a regiunilor de munte; subliniază că aceste inițiative ar trebui sprijinite în cadrul celui de al doilea pilon al PAC;10. solicită Comisiei și statelor membre ca, la elaborarea legislației, să aibă în vedere ca obligațiile birocratice, cerințele din domeniul igienei sau al etichetării și obligația de informare să fie proporționale, astfel încât să poată fi respectate de întreprinderile mici;11. atrage atenția asupra faptului că eforturile de creștere a animalelor necesare pentru o producție de lapte eficientă presupun costuri foarte ridicate în cadrul întreprinderilor mici; solicită, prin urmare, statelor membre și regiunilor să acorde finanțare în cadrul ajutoarelor de stat pentru activitățile de creștere a animalelor, pentru ca întreprinderile de prelucrare din aceste regiuni să poată continua creșterea animalelor în regie proprie și asigurând o înaltă calitate;12. este de opinie că ar trebui sprijinită gruparea producătorilor din sectorul laptelui în organizații de producători pentru a le permite întreprinderilor mici din aceste regiuni un acces adecvat la piață;13. subliniază că, urmând modelul OCP pentru legume și fructe, organizațiilor de producători ar trebui să li se ofere posibilitatea de a implementa programe operaționale cofinanțate din bugetul comunitar; subliniază, de asemenea, că, în cadrul acestor programe, organizațiile de producători ar trebui să aibă posibilitatea de a sprijini măsurile vizând deschiderea pieței, asigurarea calității, produsele inovatoare și publicitatea, în special în ceea ce privește noua denumire de „produs montan” și denumirea de origine protejată, precum și măsurile de calificare și măsurile necesare în caz de criză;14. solicită Comisiei și statelor membre să includă în programele de cercetare comune pășunile și producția de lapte din regiunile defavorizate și să țină seama de acestea în mod special în cadrul proiectelor de cercetare comune;15. solicită Comisiei și statelor membre să sporească eficiența programului Uniunii de distribuire a laptelui în școli și să le ofere agenților economici posibilitatea de a menționa în mod explicit în cadrul procedurilor de ofertare laptele din regiunile de munte cu denumirea de „produs montan”;16. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.EXPUNERE DE MOTIVEÎn sectorul produselor lactate din Europa va avea loc o schimbare majoră după eliminarea cotelor în 2015. Pentru prima dată în ultimii 31 de ani, în acest sector nu vor exista cote pentru lapte. Această modificare substanțială va determina, probabil, perturbări ale pieței în sectorul produselor lactate, în special în zonele defavorizate și în regiunile ultraperiferice. În zonele respective, producția de lapte reprezintă deseori singura sursă de venit, iar comunitatea locală este puternic dependentă de sectorul produselor lactate.Pentru a asigura un viitor stabil al acestui sector și pentru a evita depopularea zonelor rurale și consecințele negative aferente din punct de vedere economic și ecologic sunt necesare măsuri suplimentare la nivel european.Raportorul este de opinie că așa-numitul „pachet privind produsele lactate”, care urmărește consolidarea puterii de negociere a producătorilor, reprezintă doar un prim pas, însă nu va putea garanta viitorul producției de lapte în zonele cele mai vulnerabile.În plus, este deosebit de important să se urmărească în continuare impactul renunțării la cote, în special în zonele defavorizate și în regiunile ultraperiferice.Acest raport INI urmărește în primul rând să îndrepte atenția către aceste zone expuse cel mai mult pericolului, scopul fiind de a asigura un nivel de trai decent al agricultorilor și un viitor pentru zonele rurale, în special în condițiile în care reforma PAC nu a tratat această chestiune.