Micotoxinele sunt metaboliti derivati din fungi. Daunatoare animalelor, plantelor si oamenilor deopotriva, ele provoaca diferite manifestari patologice in functie de structura toxinei, ceea ce duce la dificultati in diagnosticarea corecta din cauza multitudinii de simptome care sunt observate la indivizii afectati. Pana in prezent s-au identificat aproximativ 500 de micotoxine, prezente in peste 30% din cerealele produse in lume. Principala problema in studierea si controlul micotoxicozelor o reprezinta dificultatea diagnosticarii afectiunilor. Totusi, crescatorii de pasari cunosc faptul ca ele sunt adesea responsabile de scaderea performantei efectivelor. Principalele aspecte care trebuie luate in considerare la stabilirea diagnosticului sunt: istoricul clinic, simptomele externe, leziunile hepatice, intrucat ficatul este cel mai vulnerabil organ in fata toxinelor fungice. Mai ramane problema detectarii micotoxinelor in nutreturi, care provoaca imunosupresie, scaderea performantei sau leziuni la nivel de tesuturi. Din punct de vedere epidemiologic, fungii apar in diferite faze ale culturilor agricole. Sporii pot infecta semintele inainte de recoltare cat timp recolta este inca pe camp, in timpul depozitarii la fabrici, sau in timpul procesarii. Momentul cel mai vulnerabil este atunci cand cerealele sunt expuse la caldura si umiditate, ceea ce favorizeaza dezvoltarea fungilor. Contaminarea in depozite, la fabrici de nutreturi, la mori si la ferme este obisnuita deoarece sporii pot ramane in buncare si hranitori daca acestea nu sunt suficient curatate si monitorizate. Efecte cumulative Dezvoltarea fungilor provoaca pierderi de calitate a cerealelor in ceea ce priveste valoarea lor nutritionala, iar contaminarea multipla are un efect cumulativ in ceea ce priveste severitatea micotoxicozelor. Activitatea metabolica in interiorul mucegaiurilor este asociata cu respiratia aeroba; astfel, deteriorarea cerealelor apare ca urmare a oxidarii grasimilor si carbohidratilor, ceea ce rezulta fiind acid carbonic, apa, caldura si o intensificare a dezvoltarii fungilor. In plus, continutul de grasime al cerealelor este semnificativ redus in acele loturi infectate cu fungi, iar acest lucru inseamna si reducerea nivelului de energie disponibila la includerea lor in nutret. Acest lucru poate avea o influenta si mai mare asupra performantei pasarilor expuse la nutretul contaminat daca nivelurile de energie nu sunt ajustate corespunzator de catre nutritionist. Din acest motiv, definitia corecta a efectului asupra pasarilor nu este doar micotoxicoza, ci sindromul proastei calitati a cerealelor. Acest sindrom duce la o reducere a performantei si la efecte negative asupra sanatatii ca urmare a consumului de nutret produs cu cereale deteriorate de fungi, fie prin expunerea la micotoxine, fie prin reducerea calitatii nutritionale a nutretului. Intelegerea efectelor micotoxinelor individuale este foarte important. Interactiunea dintre micotoxine si slaba calitate nutritionala a nutreturilor ca urmare a contaminarii cu fungi va duce la cresterea severitatii simptomelor clinice, chiar la niveluri reduse de micotoxine considerate in general sigure in cazul contaminarii cu o singura micotoxina. Un efect important al acestei interactiuni este imunosupresia, care se datoreaza genotoxicitatii micotoxinelor si efectelor citotoxice asupra celulelor imune. Micotoxinele si imunitatea pasarilor Micotoxinele pot provoca deteriorarea si chiar scaderea numarului de celule in organele limfoide. In cazul expunerii la aflatoxina si ochratoxina, interferenta cu sinteza proteica este considerata principala cauza a imunosupresiei. Pentru conservarea raspunsului imun in organism, animalele au nevoie de un nivel mai mare de proteina sintetizata. Cand acest lucru nu este posibil, sistemul imun se poticneste. Un studiu stiintific a aratat o reducere a numarului de celule mitotice in bursa la puii de carne. Nutretul contaminat a dus la reducerea raspunsului imun umoral al vaccinului la virusul bolii de Newcastle (NDV). Intr-o ferma comerciala, acest efect ar reduce eficienta vaccinului. Studiul a sugerat ca in cazul broilerilor de reproductie poate aparea o reducere a transferului imunitatii materne catre pui, ceea ce inseamna o viabilitate scazuta pentru puii de o zi. Scaderea calitatii si performantei Evaluarea micotoxinelor din cereale in conditii comerciale nu este simpla, dar se pare ca exista o corelatie stransa intre cerealele afectate, pierderile nutritionale si nivelurile de micotoxine. Cu cat este mai mare procentajul de cereale afectate, cu atat mai mare probabilitatea prezentei contaminarii cu micotoxine si cu atat mai mica valoarea nutritionala a cerealelor. Prin monitorizare constanta se poate identifica procentajul de boabe improprii pentru consum (sparte sau mucegaite, de exemplu), ceea ce face mai usoara evaluarea calitatii si estimarea perioadelor cand pot aparea astfel de probleme. In acest fel este posibila estimarea perioadei de crestere a procentajului de boabe improprii si a reducerii continutului de grasime ca fiind intre decembrie si februarie. Apoi, aceasta perioada poate fi considerata critica in ceea ce priveste potentialul problemelor legate de micotoxine la pasarile care au consumat respectivele cereale. Prevenirea practica a micotoxicozelor Primul punct de control pentru prevenirea micotoxicozelor la pasari este evitarea dezvoltarii fungilor in ingredientele furajere sau nutreturi deoarece detectarea materiilor prime contaminate este prima aparare in fata micotoxinelor. Ingredientele afectate sau transporturile de astfel de produse trebuie respinse pentru prevenirea contaminarii in depozite, mori, fabrici sau hranitori. Identificarea contaminarii nu trebuie sa se bazeze doar pe analiza nivelurilor de micotoxine prezente, ci trebuie sa includa si evaluarea fizica a cerealelor. Este o practica buna analizarea cerealelor inainte de acceptarea lor in interiorul unitatii si stabilirea unui nivel maxim tolerat de boabe deteriorate. Pentru stabilirea unui procentaj sigur de cereale afectate in fabrica de nutreturi este importanta monitorizarea corelatiei dintre cresterea cantitatii de cereale improprii si aparitia simptomelor la pasari. Daca procentajul de cereale afectate este mai mare decat nivelul maxim admis este esentiala corectarea retetei pentru compensarea pierderilor nutritionale. Monitorizarea conditiilor Pe durata stocarii cerealelor este importanta monitorizarea umiditatii si temperaturii in spatiile de depozitare. Utilizarea unor inhibitori de fungi, precum acizii organici, poate stopa dezvoltarea fungilor, astfel controlandu-se producerea de toxine. Amestecarea cerealelor contaminate cu cerealele curate este o practica utilizata adesea pentru reducerea nivelului de micotoxine sub nivelurile toxice. Aceasta practica poate reduce riscurile; insa este imposibila cunoasterea exacta a numarului de micotoxine prezente si a efectelor toxice care pot rezulta din sinergia lor. Mai mult, aceasta practica nu este permisa in unele regiuni din lume, cum ar fi Uniunea Europeana. In timpul procesarii furajelor sau la ferma se impune curatarea echipamentelor pentru evitarea acumularii de praf, care gazduieste spori si toxine, permitand dezvoltarea fungilor si producerea de micotoxine. Cand micotoxinele sunt deja prezente in nutret, o buna practica este administrarea unui agent de izolare a acestora, cum ar fi produsul de la Alltech, care si-a dovedit eficacitatea in administrarea in furaj si care poate adsorbi o mare varietate de toxine in mod eficient. Imbunatatirea calitatii nutreturilor prin includerea de compusi antioxidanti, cum ar fi vitamina E si seleniul, se practica pentru stimularea mecanismelor de aparare a organismului impotriva micotoxinelor si pentru reducerea severitatii expunerii. O combinatie de antioxidanti organici si adsorbanti organici poate fi cea mai buna cale de combatere a micotoxicozelor in avicultura si de protejare a starii de sanatate a efectivelor de pasari.