144
Pe fondul interesului crescut al consumatorilor pentru identificarea précisă a provenienţei, ingredintelor şi valorilor nutriţionale ale alimentelor, începând cu decembrie 2014, vor fi aplicate noi reglementări europene şi naţionale, cu privire la etichetarea produselor de acest tip. Ele prevăd obligaţii suplimentare pentru producătorii de alimente, cu scopul declarat de a asigura o protecţie sporită consumatorilor. Uniunea Europeana (UE) îşi îmbunătăţeşte astfel, reglementările referitoare la etichetarea produselor alimentare, astfel încât consumatorul să dispună de informaţii esenţiale, lizibile şi uşor de înţeles pentru a cumpăra produse în cunoştinţă de cauză. Din considerente de sănătate publică, noile reglementări consolidează protecţia împotriva alergenilor. Noile reglementări obligă la evidenţierea (prin scris îngroşat) alergenilor în lista de ingrediente, nu într-o secţiune separată. Această cerinţă face ca encodarea etichetelor în limbajul imprimantei sub formă de template să fie mai dificilă. Lista celor 14 produse sau substanţe care cauzează alergii sau intoleranţe: cereale conţinând gluten, ţelina, crustacee, ouă, peşte, nuci, lupin, lapte, moluşte, muştar, arahide, soia, seminţe de susan, dioxid de sulf şi sulfiţi. Comitetul pentru Agricultură a modificat normele de etichetare pentru a reduce timpul necesar înregistrării etichetei, împuternicind producătorii să facă mai mult pentru protejarea produselor lor. De asemenea, se va permite o nouă etichetă pentru produsele montane. Etichete pentru produsele insulare şi cele pentru vânzări la poarta fermei pot urma în curând.Pentru a ajuta producătorii de produse alimentare din UE să concureze cu importurile din ţările terţe, etichetele de calitate pentru produsele agricole se vor face mai uşor de înregistrat şi folosit de producători pentru a putea explica clienţilor, valoarea adăugată. Legislaţia propusă privind noua etichetare a calităţii pentru produsele agricole, pe care Parlamentul European o co-decide împreună cu Consiliul, va oferi un set unic de norme pentru sistemele de etichetare a calităţii produselor alimentare, cum ar fi carne proaspătă, brânza, bere, fructe, legume, uleiuri, pâine şi produse de patiserie, etc - care îşi au originea într-o anumită zonă geografică sau au fost produse sau prelucrate în conformitate cu o practică tradiţională. Noile norme aprobate de Comitetul pentru Agricultură s-ar aplica, de asemenea, ciocolatei negre şi pentru sare. Produsele "Light" şi "low-fat" ar fi eligibile pentru etichetare facultativă introdusă de către statul membru pe bază de voluntariat. Vinurile şi băuturile spirtoase, ar continua să fie excluse. Trei sisteme, trei opțiuni Există trei sisteme de etichetare a calităţii utilizate în prezent la nivelul UE. "Denumire de origine protejată" (DOP), eticheta este folosită pentru produsele fabricate, prelucrate şi pregătite într-o anumită zonă - cum ar fi Parmigiano Reggiano, Mielul Shetland, Feta şi Roquefort. "Indicaţie geografică protejată" (IGP), eticheta poate fi folosită pentru produsele şi produsele alimentare pentru care cel puţin o etapă de producţie are loc în regiunea determinată, de exemplu, Starobrněnské pivo, Schwarzwälder Schinken, sau Castana de Galicia. Producătorii care utilizează o metodă tradiţională recunoscută de a face de exemplu, Vieille Kriek, Liptovská saláma, Kalakukko, sau Prekmurska gibanica, pot continua să utilizeze o etichetă "specialitate tradiţională garantată" (STG). Grupurile de producători de alimente, adică, orice asociaţie de producători, procesatori sau producători/procesatori, vor fi împuternicite să ia măsuri pentru a proteja numele lor de proprietate, pentru a îmbunătăţi performanţa sistemului şi să-şi promoveze autenticitatea şi renumele produselor lor. Pentru a îmbunătăţi funcţionarea pieţei, aceste grupuri ar fi, de asemenea, împuternicite să stabilească, în colaborare cu şi după aprobarea din statul lor membru, un sistem de gestionare a producţiei produselor protejate, cu alte cuvinte - pentru a "ajusta" cererea şi oferta. Cu toate acestea, deputaţii europeni au subliniat că astfel de acorduri nu trebuie în nici un fel să dăuneze concurenţa pe piaţa unică sau să ducă la situaţii în care micii producători să fie afectaţi în mod negativ. Etichete pentru ”tradiționale” și ”montane” Noile norme prevăd o revizuire completă a etichetei "specialităţilor tradiţionale". Din acest moment, deputaţii europeni au modificat sistemul STG (specialitate tradiţională garantată), astfel încât să protejeze nu numai metodele tradiţionale de producţie, dar şi reţetele. Pentru aplicarea unei etichete STG, producătorii de produse şi produse alimentare vor trebui să dovedească utilizarea pe o piaţă internă, timp de cel puţin două generaţii, şi anume 50 de ani - comparativ cu o generaţie (25 ani) care era regula aplicată până astăzi.Comitetul introduce scutirile pentru produsele vechi şi reţetele care au fost "redescoperite" doar recent. În astfel de cazuri, regula de 25 de ani va continua să se aplice. Produsele aplicate pentru înregistrare înainte de intrarea în vigoare a noii legislaţii, vor fi înregistrate, chiar dacă acestea nu sunt conforme cu regula pe două generaţii. Practica de a înregistra un produs pentru o etichetă STG fără a rezerva un nume, lucru care a permis publicitatea fără protecţia numelui, trebuie să fie desfiinţată la nivel european, au precizat deputaţii europeni. Produsele care sunt conforme cu regula pe două generaţii, vor fi transferate la un nou registru, la cererea statului membru în cauză, printr-o procedură introdusă de către comisie, dar alţii pot continua să fie înregistraţi până la 31 decembrie 2017. Noi etichete opţionale de calitate (care urmează să fie introduse de către statele membre, pe baza de voluntariat) ar trebui să fie puse la dispoziţie, a spus comisia, pentru a permite producătorilor de la munte şi în viitor cei insulari şi fermierii locali, pentru a certifica valoarea adăugată pe care acestea o au pe piaţa unică. Deputaţii europeni au aprobat, prin urmare, propunerea Comisiei de a realiza o etichetă produsului montan, disponibilă imediat, pentru produsele prelucrate în zonele de munte sau în zone apropiate de acestea. Cristian Popa: ”Asistăm la o mică revoluţie; păcat că nu ne dăm încă seama” Întrebat fiind dacă firmele româneşti sunt pregătite să aplice noile reglementări UE privind etichetarea, Cristian Popa, o voce autorizată în domeniu, s-a arătat mai mult decât sceptic: “Nu, nu cred că firmele romaneşti sunt pregătite să aplice noile reglementări europene în domeniul etichetării alimentelor începând cu decembrie 2014. Sunt mai multe probleme; să le luăm pe rând: - O să râdeţi, dar avem probleme cu traducerea din limba engleză a textului de lege. Exemplu: "mass caterer", care în româneşte s-ar traduce prin firma de catering, a fost tradus astfel "unitate de restauraţie colectivă". Doriţi exemple de "unităţi de restauraţie colectivă" ? Şaormerii, covrigării, cantine, rulote şi cafenele. Fără comentarii ... Mai sunt şi altele, dintre care cele mai grave sunt: "sausage" care s-a tradus prin "cârnaţi". Producătorii de preparate din carne încă nu realizează ce mari deservicii le aduce această traducere. Eu mi-am făcut datoria şi i-am atenţionat de mai multe ori; vom vedea. O altă traducere eronată este "saturated fats" care s-a tradus eronat prin "acizi graşi saturaţi". De fapt, "saturated fats" înseamnă "grăsimi saturate". Fiind vorba despre o lege de informare a consumatorului, vă daţi seama ce înţelege consumatorul român din "acizi graşi saturaţi" ? Unii s-ar putea să creadă că avem de-a face cu ceva asemănător acidului clorhidric sau acidului sulfuric, când de fapt noi ne referim la o grăsime (ex. unt). - Superficialitatea cu care tratează problema atât producătorii cât şi Autorităţile. - O altă problemă: timpul scurt care a mai rămas până la intrarea în vigoare a legii. - Numărul mare de schimbări pe care le aduce noul Regulament: de la dimensiunea minima a literelor, la modul de menţionare al alergenilor, al ţării de origine, Tabelul Nutriţional, imitaţiile de alimente, locul unde se trece informaţia (câmpul vizual), cum denumim grăsimile, proteinele din carne, etc.; chiar şi menţionarea apei presupune reguli noi. Etc, etc. - Numărul mare de firme ce vor fi afectate. Legea nu afectează doar producătorii de alimente, dar şi acele "unităţi de restauraţie colectivă", cum spuneam: rulote, şaormerii, restaurante, cafenele, etc. Până şi magazinele online care vând alimente vor trebui să aplice cu stricteţe regulile noului Regulament European al etichetării alimentelor. Exemplu: magazinul online al lui Carrefour sau al lui Cora. În plus, responsabilitatea va fi a tuturor celor din lanţul alimentar, inclusiv, sau în primul rând al marilor lanţuri de retail. Asistăm la o mică revoluţie; păcat că nu ne dăm încă seama”.