Pentru ca imprejurimile fermei sunt identificate clar si – cel mai frecvent – imprejmuite cu gard, accesul facut exclusiv prin puncte speciale, prevazute cu mijloace de atentionare si inscriptionari necesare vizitatorilor, reprezinta o delimitare sanitara fata de zona neprotejata sanitar. Nu exista in prezent ferma careia, pe langa aleile si drumurile interioare, sa nu-i fie necesar un spatiu de parcare larg, ce trebuie mentinut in conditii de igiena corespunzatoare. Pentru orice ferma, localizarea afara este valabila doar pentru spatiile situate in exteriorul delimitat al exploatatiei. Inevitabilii vizitatori respecta aceleasi reguli de igiena, ca si personalul fermei, indata ce trec de gardul despartitor. ªi o fac din respect pentru profesia lor, legata firesc de activitatea fermei. Constant, programat fara rezerve Controlul curateniei spatiilor exterioare, al dezinfectiei, al artropodelor si rozatoarelor este necesar fiecarei ferme, iar programul aplicat trebuie sa asigure totodata absenta si eliminarea zoonozelor din mediu, chiar daca nu au fost identificate in acest spatiu. Constant, va fi efectuata o evaluare microbiologica a curateniei, scopul acesteia fiind o garantie a eficientei procedurilor folosite. Fermierii constata ca, pe langa cerintele economice impuse de exploatatie, cu privire la existenta cailor de comunicatie, apa si energie, cerintele edilitare vizeaza amplasarea in functie de planul de sistematizare local si de perspectivele de dezvoltare. Mai nou, se vorbeste despre practica vestica a unor dotari edilitare comune unitatilor zootehnice si localitatilor (alimentare cu apa, energie, asezaminte culturale etc.), pentru o garantie continua a bunului mers al exploatatiei, deplasarea fortei de munca de la locuinta la ferma sa nu depaseasca 30 de minute. Privita ca un serviciu de permanenta la ferma, legatura fizica dintre spatiul de lucru si fermieri, medici sau alti operatori da, in fapt, o forma liberala acestei indeletniciri, in beneficiul tuturor partilor implicate in cresterea animalelor. Se elimina astfel total sincopele temporare de personal specializat, in asigurarea unor conditii care sa permita realizarea cerintelor igienice in adaposturi si in exteriorul acestora. Standardul general al exploatatiei depinde foarte mult de curatenia exterioara si de conditiile igienice din acest spatiu, respectate strict. Curatenia exterioara, facuta permanent si unde este necesar, nu se limiteaza la solul exterior. Acest segment al igienizarii vizeaza inclusiv exteriorul cladirilor, al stocurilor furajere. Tocmai de aceea este aplicata diferit si cu elemente specifice fiecarui spatiu. Actiunile de igienizare a spatiilor exterioare exploatatiei, prin decontaminare, dezinsectie si deratizare reprezinta principalele masuri care se impun pentru combaterea si prevenirea nespecifica a vectorilor sau a microorganismelor si parazitilor care pot determina oamenilor si animalelor boli transmisibile sau – pur si simplu – disconfort. Fiecare actiune in parte este precis reglementata, devenind obligatorie pentru toate exploatatiile agro-zootehnice, executandu-se in mai multe etape si operatiuni ce se deruleaza intr-o anumita succesiune. Aplicarea, in timp, a acestor operatiuni urmareste un ritm propriu, caracteristic, corelat intotdeauna cu particularitatile si complexitatea fiecarei ferme. Decontaminarea In functie de scopul urmarit, decontaminarea poate fi decontaminare profilactica sau decontaminare de necesitate. Decontaminarea (dezinfectia) partiala se realizeaza numai in anumite spatii ale unui obiectiv. In functie de complexitatea exploatatiei agro-zootehnice, intalnim decontaminari curente (realizate in exteriorul oricarei unitati epidemiologice, in care se exploateaza animale de ferma sau in care se proceseaza produse de origine animala) si decontaminari speciale, realizate in unitati piscicole, apicole etc. Tehnica efectuarii dezinfectiilor curente impune evitarea sau scoaterea temporara de sub tensiune a retelei electrice exterioare, pentru a evita accidentele, la prima faza a operatiei: umectarea sau, dupa caz, tratarea cu detergenti si/sau substante decapante. Suprafata decontaminabila se curata atent de resturi aderente, cu ajutorul jetului de apa, al maturilor, periilor, aerului comprimat sau al unor solutii decapante. La intervale stabilite in programul de igienizare a fermei, de pe suprafetele acoperite cu pamant se va indeparta stratul superficial, iar dupa evacuarea acestuia, locul va fi inlocuit cu pamant proaspat, provenit de pe un teren neexpus contaminarii. Simultan, se efectueaza reparatiile exterioare curente ale aleilor, parcarilor, spatiilor de depozitare sau tehnice, cladirilor si imprejurimilor acestora, in conformitate cu prevederile programului sanitar-veterinar. Dupa remontarea partilor detasabile care, la nevoie, au fost dezinfectate partial, se aplica dezinfectantul cel mai eficient, in functie de cladiri, alei, spatii de depozitare, amplasamentul acestora si distantele care le despart. Concentratia decontaminantului specific se stabileste calculandu-se suprafata totala supusa dezinfectiei, se asigura mijloacele de decontaminare si se stabilesc/asigura mijloacele de protectie a muncii. Prepararea solutiei decontaminante, in cantitatea si concentratia stabilita, este urmata de conditionarea obiectivului pentru aceasta operatie, dupa care se poate imparti cantitatea de solutie de lucru calculata pentru intregul spatiu exterior, incepand dinspre partea opusa iesirii din ferma. Aplicarea, dupa curatare a spatiului, se face prin pulverizare fina, pe intreaga suprafata decontaminabila, pentru asigurarea unei concentratii eficiente. Respectandu-se timpul de contact indicat fiecarui tip de decontaminant utilizat, tip al suprafetei receptoare si metoda de decontaminare, la final este intocmit actul sanitar-veterinar de igienizare-dezinfectie.