Păstrarea copitelor vacilor de lapte în stare optimă pe tot parcursul anului nu trebuie să fie o sarcină costisitoare sau dificilă. Important este să cunoașteți variabilele pentru a menține copitele sănătoase și sub control în perioadele dintre tunderea copitelor. În trecut, baia copitei sau covorașele, erau adesea folosite, dar aceste metode vor deveni învechite. Iată însă 10 semne care arată că pulverizarea inteligentă cu spray este viitorul.

1-Întotdeauna o aplicație proaspătă

Deoarece toate băile și covorașele pentru copite se contaminează rapid cu gunoi de grajd în timpul utilizării, nu există niciun produs proaspăt care să atingă copita după un timp.

Cu o aplicare prin pulverizare, fie cu pulverizatoare de joasă presiune, cu baterie sau robot automat, fiecare copită primește o aplicare proaspătă cu o aderență puternică, ceea ce este o condiție pentru un adevărat succes.

2-Reducerea frecvenței tratamentului

Protocoalele tradiționale de baie pentru copite prescriu adesea un tratament minim de 2 zile pe săptămână după fiecare muls, adică mai mult de 4 ori pe săptămână. Există chiar și protocoale mat care necesită o rutină 24/7.

Cu protocolul nostru de pulverizare, doar 1 aplicare pe săptămână răspunde nevoii de a menține copitele sănătoase. Știind că aderarea consecventă la protocol este esențială, setați o anumită oră în săptămână pentru a avea șanse mai mari de succes cu implementarea.

3-Reduceți cantitatea de produs necesară

Pentru o baie tradițională de picioare de 200 de litri, se adaugă adesea 10 litri de produs și se folosesc pentru a trece prin 200 de vaci. Deci, 50 ml per vaca, care se numără cu o frecvență de 4 ori până la 200 ml pe vaca pe săptămână. Pulverizarea doar o dată pe săptămână necesită doar aproximativ 25-40 ml per vaca.

4-Economisire serioasă de timp

O baie de copite necesită forță de muncă suplimentară pentru a amplasa corect baia, a pregăti soluția, a (re)direcționa vacile, a reumple baia după 100 de treceri și a o curăța după utilizare. Acest lucru trebuie făcut de cel puțin 4 ori pe săptămână.

Pulverizarea în sala de muls sau la gardul de hrănire este mult mai rapidă și mai ușoară. În plus, economisește timp, deoarece pulverizarea trebuie făcută doar o dată pe săptămână, iar un spray gata de utilizat, cum ar fi Intra Hoof-fit Spray, nu necesită timp de pregătire.

5-Beneficii economice care contează

Scăldatul săptămânal costă aproximativ un echivalent de 15-40 euro de vacă pe an, când se folosesc produse discutabile, cum ar fi formol sau sulfatul de cupru. Pentru conceptele de covoraș pentru copite 24/7, costurile anuale depășesc chiar și 80 de euro per vacă.

O abordare de pulverizare pe tot parcursul anului se poate face cu mai puțin de 10 euro per vacă, ceea ce oferă fiecărui fermier economii considerabile de costuri.

6-Utilizați pentru întregul efectiv de animale

Băile de copite și covorașele ajung doar la vacile care alăptează. Știind că junincile de la 1 an încolo sunt rezervorul problemelor copitelor și că vitele uscate reprezintă o perioadă ideală pentru a readuce copitele în stare optimă, este important să nu uităm de aceste grupe importante.

Pulverizarea facilitează accesul la întregul efectiv și asigură că animalele noi sau care se întorc în hambarul care alăptează încep cu o stare excelentă a copitei.

7-Siguranța pe primul loc

Sulfatul de cupru și formol conțin simboluri de pericol că sunt corozive pentru echipament și piele. Mai mult, formol a fost recent declarat cancerigen, iar sulfatul de cupru din băile copitelor a fost în mare măsură interzis în Europa, deoarece este dăunător pentru mediu.

Dacă aceste produse sunt folosite într-o baie cu gheare sau covoraș, mai mult de 90% ajung în groapa de gunoi de grajd. Alegeți un produs fără aceste simboluri de pericol și este sigur pentru fermieri, vaci, mediu și digestoarele de gunoi de grajd.

8-Dovedit în domeniu

Atenția din ce în ce mai mare pentru metodele de pulverizare de către fermierii de lapte și producătorii de roboți de microfon indică deja că metoda funcționează bine.

Acest lucru este confirmat de multe recenzii ale fermierilor de lactate, tunsorilor de copite, medicilor veterinari și comercianților cu amănuntul care vizitează în mod regulat ferma.

9-Un spray eficient

Cercetările au fost efectuate pe două ferme de lapte olandeze cu un total de 402 vaci de lapte și ambele utilizau în trecut baia cu formol.

Concluzia principală a acestui studiu a fost că un spray precum Intra Hoof-fit Spray poate înlocui perfect formalina, ca o alternativă foarte sigură. Cu o frecvență scăzută de utilizare, șchiopătura poate fi controlată cu mult sub 5%.

10-Atenția fermierului

Când vacile trec printr-o baie de copite sau peste un covor, fermierul de multe ori nu vede vacile. Vacile șchioape știu când se prepară o baie dureroasă cu formol sau sulfat de cupru și vor refuza sau vor fi ultimele care vor trece prin baia contaminată.

Așa că cei care au cel mai mult nevoie de sprijin, au cea mai proastă stare de baie. S-a dovedit că vacile șchioape au mai puține pasaje în robotul de muls dacă vacile știu că o astfel de baie este inclusă. Prin pulverizare, întregul efectiv de lactate este tratat la fel.

Tratamentul șchiopătării

Schiopătarea, împreună cu fertilitatea și mastita, este cea mai mare cheltuială pentru fiecare producător de lapte. La nivel mondial, o medie de 20-25% dintre vacile de lapte au probleme cu copita.

Reducerea acestor probleme la copite la doar 5% din efectivul de vaci de lapte prin utilizarea constantă a protocolului va reduce foarte mult numărul de tratamente cerute de tunsorii de copite sau de medicii veterinari. Aceasta este o economie majoră de costuri suplimentare pentru fermier, iar o copită sănătoasă duce la o producție mai mare de lapte.

Importanța grosimii copitei în prevenirea leziunilor

Cercetările au evidențiat importanța grosimii tălpii copitei în prevenirea leziunilor la bovinele de lapte. Caracteristicile piciorului au fost legate de dezvoltarea leziunilor tălpii, cum ar fi hemoragia tălpii, ulcerele tălpii și leziunile de linie albă, cunoscute sub numele de leziuni de perturbare a cornului ghearelor (CHDL).

Cercetătorii au examinat asocierea anatomiei ghearelor și a temperaturii tălpii cu dezvoltarea CHDL. Ei au folosit o cohortă de 2.352 de vaci care au fost înscrise prospectiv din 4 ferme din Regatul Unit și evaluate la 3 momente: înainte de fătare (T1-prefătare), imediat după fătare (T2-fătare) și la începutul lactației.

La fiecare moment, a fost înregistrat scorul stării corporale, a fost luată o imagine termografică a fiecărui picior pentru măsurarea temperaturii talpii, prezența CHDL a fost evaluată de către medicii veterinari și a fost luată retrospectiv o imagine cu ultrasunete pentru a măsura grosimea pernei digitale și a talpii cornului.

În plus, în momentul post-fătare, au fost înregistrate unghiul piciorului și adâncimea călcâiului. Patru modele de regresie logistică multivariabile au fost potrivite pentru a examina separat relația dintre variabilele explicative pre-fătare și post-fătare cu dezvoltarea fie a leziunilor de linie albă, fie a leziunilor talpii.

Variabilele explicative testate au inclus grosimea pernei digitale, grosimea cornului tălpii, temperatura tălpii, unghiul piciorului și adâncimea călcâiului. Ferma, paritatea, scorul de condiție corporală și prezența unei leziuni în momentul măsurării au fost de asemenea incluse în modele.

Rezultate

O pernă digitală mai groasă la scurt timp după fătare a fost asociată cu șansele scăzute ca vacile să dezvolte leziuni de talpă în timpul lactației timpurii (OR: 0,74, 95% Cl: 0,84). Nu a fost găsită nicio asociere între grosimea pernei digitale și dezvoltarea leziunilor de linie albă.

Temperatura tălpii după fătare a fost asociată cu șanse crescute de dezvoltare a leziunilor tălpii (OR: 1,03, 95% Cl: 1,02-1,05), iar temperatura tălpii înainte și după fătare a fost asociată cu dezvoltarea leziunilor de linie albă (T1-Precalving: OR: 1,04, 95% CI: 1,01-1,07 T2-Fătare: OR: 0,96 95% CI: 0,93-0,99).

Nici unghiul piciorului, nici adâncimea călcâiului nu au fost asociate cu dezvoltarea oricărui tip de leziune. Cu toate acestea, o grosime crescută a cornului tălpii după fătare a redus șansele ca vacile să dezvolte leziuni de talpă în timpul alăptării timpurii (OR: 0,88, IC 95%: 0,83-0,93). Acest lucru evidențiază importanța menținerii unui corn adecvat al tălpii atunci când tundeți picioarele.

Înainte de fătare, animalele cu o leziune la momentul măsurării și o talpă mai groasă au avut mai multe șanse de a dezvolta o leziune tălpii (OR: 1,23, IC 95%: 1,09-1,40) în comparație cu cele fără o leziune tălpii.

Rezultatele sugerează că linia albă și leziunile tălpii pot avea etiopatogenie diferită. Rezultatele confirmă, de asemenea, asocierea dintre grosimea pernei digitale și dezvoltarea leziunilor tălpii, precum și evidențiază asocierea dintre grosimea cornului tălpii și leziunile tălpii. Ele provoacă importanța potențială a unghiului piciorului și a adâncimii călcâiului în dezvoltarea CHDL.

(Cf: ”A prospective cohort study examining the association of claw anatomy and sole temperature with the development of claw horn disruption lesions in dairy cattle” – ScienceDirect; Foto: Freepik)