Dat fiind faptul că acoperirea mediatică a profilurilor înalte de consum, se referă la consecințele periculoase ale informațiilor alergene neclare, agenția globală de cercetare Mintel a realizat un studiu referitor la cât de mare este problema etichetării alergenilor. Iată constatările sale, publicate în Food Safety Magazine.Pierderi uriașe   Se estimează că, din cauza neclarității etichetelor, piața alimentelor din Uniunea Europeană a scăzut în anul 2018, cu 837 milioane de euro, deși, per ansamblu, între 2013 și 2018 s-a înregistrat o creștere totală a vânzărilor de 33%. Invocând neclaritatea etichetelor și având în vedere suma uriașă a pagubei, este clar: consumatorii cer de la furnizorii de alimente certitudine și încredere, atunci când aleg alimentele în funcție de alergeni.   Emma Clifford, director asociat al Food and Drink-Mintel, subliniază modul în care au fost solicitate guvernelele să impună schimbări legate de etichetarea alergenilor. Cel puțin în Occident, după cazul Natashei Ednan-Laperouse, din Franța, care a murit în această primăvară după ce a suferit o reacție alergică la o baghetă Pret, caz, foarte mult mediatizat de presa occidentală, ”lipsa de claritate percepută de consumatori și implicațiile periculoase asupra sănătății pe care le poate avea etichetarea ambiguă a alergenilor asupra consumatorilor” este un domeniu care trebuie abordat, iar asigurarea prezenței alergenilor nu trebuie să fie ambiguă.   Ce necesită reglementările existente?   ”Regulile curente de etichetare a alergenilor pe alimentele preambalate trebuie schimbate. Este nevoie ca majoritatea celor 14 alergeni principali, recunoscuți ca atare de EFSA, să fie declarați în lista ingredientelor, dar nu doar declarați, ci și subliniați”, a explicat Alice Baker, analist Food & Drink at Mintel.   Folosind culori îngroșate sau culori contrastante, acestea sunt exemple ale modului în care producătorii de produse alimentare își pot ambala și eticheta produsele, pentru a se conforma acestor reglementări. Cu toate acestea, odată cu indicațiile privind lipsa uniformității în etichetarea produselor alimentare, modul în care companiile din sectorul alimentar afișează informații către consumatori poate varia considerabil.   Studiu de caz: Glutenul   Cel mai frecvent achiziționat tip de hrană în care se ține cont de alergeni, este cel fără gluten. Cu toate acestea, doar 12% dintre respondenți declară că îndeplinesc o condiție de sănătate, care le impune să evite produsele pe bază de gluten, iar 27% dintre consumatori au raportat că au cumpărat sau au consumat alimente fără gluten în ultimele șase luni pentru că le percep a fi utile pentru sănătate. De exemplu, aceste alimente sunt bune pentru sănătatea digestivă, cred 26% dintre respondenții Mintel.   Dintre cei chestionați, 44% spun că este dificil să identifice beneficiile pentru sănătate ale alimentelor, dacă acestea nu au legătură cu o alergie sau cu o intoleranță, fiind, deci, doar o alegere activă dar subiectivă, de cumpărare. În plus, 40% dintre consumatori sunt preocupați de faptul că alegerea unei diete libere de alergeni sau intoleranță, poate duce la lipsa de nutrienți.   Pretențiile consumatorilor privind  informațiile pentru nutrienți din unele alimente, cum ar fi produsele fără gluten, conduc producătorii de alimente spre o manieră de etichetare care poate depăși această ”oportunitate ratată”, de a oferi o reasigurare a consumatorilor care optează pentru anumite grupuri sau ingrediente alimentare.   Propuneri noi   ”În prezent, guvernele consultă producătorii, specialiștii și consumatorii, cu privire la modificarea reglementărilor în ceea ce privește produsele preambalate pentru vânzare directă (PPDS), dar care sunt considerate produse alimentare care nu sunt ambalate, de exemplu, anumite mâncăruri, produse de panificație, sandvișuri făcute în cafenele”, informează Alice Baker. Comentând asupra modului în care producătorii pot construi încrederea consumatorilor asupra faptului că informațiile pe care le primesc sunt corecte, Baker a adăugat: ”Certificarea provenită de la un organism relevant este o modalitate prin care companiile din domeniul alimentar îi pot liniști pe consumatori”.   Cercetarea Mintel sprijină aceste informații, deoarece a constatat că, pentru 22% dintre utilizatorii/cumpărătorii de alimente, ar fi util ca produsul alimentar care conține sau nu conține alergeni, să dețină o certificare de la un organism relevant (de exemplu, The Vegan Society, Celiac etc). În acest fel, vânzările ar crește cu 39% la anumite alimente sau ingrediente.   Lipsa de claritate   În urma cercetării, s-a stabilit că doar 37% dintre europeni au fost de acord că este ușor să se identifice care alergeni dintr-un produs nu trebuie trecuți pe etichete! Această constatare, prin urmare, sugerează că majoritatea celor care achiziționează produse alimentare, confundă alimentul în sine, cu ingredientele care îl compun.   Cele mai recente cercetări ale companiei Mintel au constatat că 48% dintre cumpărătorii europeni nu pot fi siguri dacă etichetele comunică clar informațiile necesare despre alergeni, atunci când cumpără produse alimentare. Mai mult, 15% dintre aceștia au declarat că se opun în mod activ ideii că etichetele alergenice de pe ambalajul produselor alimentare sunt clare.   Aprobarea deciziilor   În timp ce 48% dintre consumatori declară că ei înșiși sau o persoană din gospodăria lor, evită un anumit ingredient sau un tip de hrană, acest procent se ridică la 61% în rândul populației demografice de 16-24 de ani.   Doar o cincime dintre acești indivizi care se îndepărtează de anumite alimente sau ingrediente, fac acest lucru din cauza unei alergii sau intoleranțe. Un număr mai mare de oameni, 22%, evită anumite tipuri de alimente sau ingrediente pentru a susține un stil de viață sănătos.   Consumatorii europeni evită anumite grupuri de alimente și ingrediente din alte motive, cum ar fi alegerile etice și îngrijorările legate de mediu, ceea ce duce la diete vegetariene și/sau vegane. Această sumă reprezintă 30% din consumatorii europeni, în general, crescând la 38%, dintre cei sub 25 de ani, și la 41%, la femei.   Când vine vorba de tipul de alimente sau ingrediente pe care consumatorii nu le cumpără, lactatele sunt cele mai populare, 17% dintre cumpărători evitând o achiziție. Soia, peștele sau crustaceele urmează cu 16%, carnea roșie și produsele cu lactoză, cu 15%, toate acestea alcătuind primele tipuri de alimente pe care consumatorii le evită.