Fermierii din zootehnia românească și nu numai, s-au confruntat în ultimii ani cu mari probleme din cauza inputurilor nutriționale și ale producției și achiziționării de furaje.
E drept, ultimul an a fost mai lejer din acest punct de vedere, dar viitorul este privit cu îndreptățiite temeri.
Așadar, care va fi viitorul imediat al acestui segment de piață? Iată mai jos o analiză și predicțiile companiei Alltech.
Producție în scădere în 2023
Raportul ”Alltech’s Agri- Food Outlook” estimează că tonajul global de furaje a totalizat 1,29 miliarde de tone metrice (BMT) în anul 2023, însemnând o scădere de 2,6 milioane de tone metrice (MMT) sau 0,2%, față de 2022.
Cererea generală mai scăzută de furaje s-a datorat, parțial utilizării mai eficiente a furajelor posibilă prin sistemele de producție care se concentrează pe utilizarea intensivă a hranei animalelor, management performant al fermelor și alte tehnologii utilizate, pentru a reduce consumul de furaj.
Mai lent, ce e drept, producția de proteine animale, ca răspuns la marjele strânse cu experiență de multe companii de furaje și proteine animale, a contribuit, de asemenea, la reducerea cererii de furaje.
Rata tonajului de furaj, definită drept cantitatea de furaje produsă și distribuită per unitate de animale sau păsări de curte, este influențată de factori multipli care afectează cererea și oferta de furaje, precum și eficienta si rentabilitatea productiei animale.
Schimbarea tiparelor de consum cauzate de inflație și tendințe alimentare, costuri de producție mai mari și geopolitice tensiunile au influențat și producția de furaje în 2023.
Sondajul anual al hranei Alltech include date din 142 de țări și peste 27.000 de fabrici de furaje. Aceasta a evaluat producția de furaje combinate și prețurile prin utilizarea informațiile colectate de echipa de vânzări globale a Alltech și în parteneriat cu asociațiile locale de furaje.
Perspective pentru finalul anului 2024
Peste jumătate dintre respondenții la sondaj (54,8%) au spus că sunt oarecum optimiști cu privire la creșterea continuă în sectorul păsărilor de curte. Alte sectoare proteice au fost afectate de boală, incertitudini economice care afectează cumpărarea putere și schimbarea tendințelor alimentare ale consumatorilor.
Aproximativ 37% au spus că sunt oarecum optimiști cu privire la creșterea hranei pentru porci și producția pentru 2024, puțin mai mare decât cea de-a doua cea mai optimistă.
În ceea ce privește producția de furaje la animalele de companie, alte rumegătoare, acvacultură, carne de vită și ecvine, majoritatea respondenților au spus că nu au fost nici optimiști, nici pesimiști în ceea ce privește creșterea în 2024.
Producția de furaje este de așteptat să crească în 2024, cu unele condiţiile pieţei se îmbunătăţesc pe măsură ce costurile de intrare se uşurează şi consumatorii se adaptează la incertitudini. Creșterea producției este probabilă să rămână robust în Brazilia și să accelereze în Asia de Sud-Est, cu creșteri marginale așteptate în China și Oceania.
Se așteaptă ca America Latină să conducă creșterea producției în 2024 dar într-un ritm mai lent decât în 2023. Reducerea efectivelor de animale se așteaptă ca stocurile să continue în Statele Unite, scăderea cererii de furaje.
Prețurile ridicate ale materiilor prime domină în continuare lista provocărilor cu care se confruntă agricultură din întreaga lume, împreună cu rentabilitate scăzută pentru producători și boli ale animalelor. În Europa, costurile cu forța de muncă, politicile, standardele și evenimentele geopolitice au afectat serios acest sector.
În America Latină au fost observate evenimente și întreruperi ale lanțului de aprovizionare, în timp ce în America de Nord, costurile cu forța de muncă au prezentat cel mai mare obstacol, în timp ce Oceania s-a luptat cu dobânzile mari.
Eforturile de sustenabilitate
Respondenții au observat diferențe majore în ceea ce privește cine conduce eforturile de sustenabilitate a mediului în regiunile lor. În general, industria de servicii alimentare, mass-media și organizațiile non-guvernamentale au fost evaluate ca fiind motoarele eforturilor de îmbunătățire a durabilității.
Printre măsurile de durabilitate, reducerea poluării apei sunt măsurile cele mai larg implementate, conform respondenților, urmate de eforturle de îmbunătățire a eficienței furajelor, crearea de energie regenerabilă, reducerea antibioticelor utilizarea/combaterea rezistenței antimicrobiene, producția mai eficientă de hrană și îmbunătățirea bunăstării animalelor.
Respondenții au spus unele dintre aceste măsuri sunt inițiate de guverne în timp ce altele sunt generate de sectorul privat.
Tehnologii de impact
Soluțiile nutriționale au reprezentat din nou cele mai importante tehnologii frecvent citate ca având un impact serios asupra industriei agroalimentare. Genetica a fost al doilea cel mai ales răspuns, urmată de colectarea/analiza datelor.
Tipurile de soluții nutriționale cele mai pertinente pentru producția de furaje au fost cele care îmbunătățesc eficiența, urmată de soluții care gestionează sănptatea intestinului, micotoxine, enzime și minerale. În Europa și Oceania au fost citate tehnologiile de reducere a metanului ca una dintre cele mai mari oportunități de creștere. Unele dintre tehnologiile considerate cele mai de impact includ:
• Imagini aeriene, perspective geospațiale, drone (Europa și Oceania)
• Inteligență artificială/învățare automată (Asia Pacific)
• Automatizarea muncii/robotica (America Latină)
• Biosecuritate (Africa și America de Nord)
Perspective pe specii
• Păsări de curte: Sectorul păsărilor de curte este pregătit pentru a fi în continuare lider de piață, situația determinată de un amestec de succese regionale și dinamica pieței globale. Prognoza broilerului rămâne optimistă datorită costurilor mai mici de intrare, marjele industriale crescute și schimbarea comportamentului consumatorului.
• Carnea de porc: Tendințele evidențiază complexul relației dintre factorii economici, dinamica ofertei și managementul bolilor în industria globală a hranei pentru porci. Abordarea acestor provocări va fi crucială pentru susținerea sectorului și asigurarea securității alimentare.
• Lactatele: La nivel global, producția de hrană pentru fermele din sectorul lactatelor a scăzut cu aproximativ 2,3%. Această schimbare reflectă echilibrul delicat dintre factorii economici și necesitatea sustinerii productiei de lactate. Costuri mai mici de hrană și prețuri mai mari la lapte ar ajuta la corectarea pieței.
• Carnea de vită: Industria cărnii de vită navighează într-un peisaj complex, echilibrând preocupările de mediu, realităţile economice şi dinamica regională. Declinul de 4,4% (5,35 MMT) a fost cel mai pronunțat dintre toate sectoarele. Se așteaptă o creștere în China, Brazilia și Australia. Scăderi continue sunt anticipate în SUA și Canada și în țările europene.
• Acvacultură: scăderea tonajului de furaje din sector, de 4,4% (2,42 MMT), în 2023, reprezintă primul declin observat în ultimii ani. Cu toate acestea, 30% dintre respondenții la sondaj au spus că sunt oarecum optimiști că sectorul va crește în 2024. America Latină a înregistrat o creștere de 3,9% a furajelor pentru acvacultură, în 2023. Cererea puternică de pe piață și competitivitatea pe piața de export este de așteptat să continue în 2024, cu Ecuadorul ca producător de creveți de top.
• Animale de companie: Sectorul global pentru animalele de companie continuă să se extindă, iar America Latină și America de Nord sunt motoarele principale
a creșterii.
• Ecvine: se așteaptă că hrana pentru ecvine va scădea ca preț și ca volum în anul 2024. Mai mult de 14% dintre respondenții la sondaj au spus că sunt oarecum optimiști că tonajul de furaje va crește în 2024. 13% au spus că sunt oarecum pesimiști, iar 7,2% au spus erau foarte pesimiști.
Oportunități de creștere
O întrebare deschisă cu privire la cel mai important factor legat de oportunitățile din agricultură, în fucnție de zonele geografice, au dat o serie de răspunsuri la fel de variate pe cât le reprezentau regiunile. Astfel:
• În Africa, respondenții au sugerat că oportunitățile constau în îmbunătățirea eficienței furajelor, cost scăzut, soluții de producție adecvate adaptării locale, mecanizarea producţiei vegetale, prelucrarea cărnii de vită, creșterea pieței hranei acvatice, creșterea producției locale și diminuarea importurilor.
• În Asia-Pacific, piața păsărilor de curte și producția de culturi modificate oferă cele mai mari oportunități, au spus respondenții. Au menționat și tehnologiile smart-farm, măsuri de reducere a emisiilor de metan și creșterea în sectoarele acvaculturii și animalelor de companie.
• În Europa, emisiile de dioxid de carbon și metan au fost menționate frecvent. Eficiența hranei, sănătatea solului, cercetarea și dezvoltarea sectorului zootehnic, precum și diminuarea ratei mortalității animalelor au fost menționate ca oportunități.
• În America Latină, optimizarea furajelor, controlul și managementul micotoxinelor și al sănătății intestinale au fost intrări de top. Practicile agricole durabile au fost, de asemenea, notate ca oportunități de top.
• În America de Nord, importanța parteneriatelor au fost evidenţiate, alături de tehnologii de reducere a emisiilor, agricultura regenerativă şi imbunătățirea costurilor furajelor.
• În Oceania, respondenții au spus că limitarea gazelor cu efect de seră și impactul acestor tehnologii asupra producției animalelor rumegătoare reprezintă cea mai mare oportunitate. (Foto: Freepik)