Rezultatele controalelor inspectoratelor teritoriale de munca, efectuate activitatilor de crestere a animalelor si pasarilor, abatoarelor sau carmangeriilor, scot in evidenta tot mai frecvent o realitate cu urmari deseori dure. Angajatorii si lucratorii minimalizeaza importanta cerintelor privind securitatea muncii, protectia riscurilor legate de expunerea la agentii biologici. Acestia, reprezentati de microorganisme (inclusiv cele modificate genetic) sau endoparaziti umani, sunt susceptibili in declansarea infectiilor, alergii sau intoxicatii. Entitate microbiologica, celulara sau nucleara, microorganismul este capabil de reproducerea sau transferul materialului genetic.

Agentii biologici, pericol activ Agentii biologici actioneaza asupra sanatatii lucratorilor, prin intermediul virusurilor, ciupercilor sau parazitilor, ca urmare a manipularii unor produse patologice sau a unor materiale contaminate. Transmiterea agentilor biologici se produce in mod direct, de la lucratorii infectati, de la animale bolnave, animale de laborator, sau indirect prin obiecte contaminate cu produse biologice (sange, urina, materii fecale) si/sau patologice (ex. puroi). Clasificarea agentilor biologici se face in functie de importanta riscului de infectie reprezentat de acestia: 1. agenti biologici nesusceptibili sa provoace boli oamenilor; 2. agenti biologici capabili sa provoace oamenilor boli, constituind un pericol pentru lucratori. Propagarea acestora in colectivitate este putin probabila, existand profilaxii eficace; 3. agenti biologici care pot provoca o boala grava, constituind pericol activ pentru lucratori. Poate prezenta risc crescut de propagare in colectivitate. Exista, in general, profilaxie si tratament eficace; 4. agenti biologici ce pot provoca boli grave omului, constituind pericol major pentru angajati, cu risc de propagare in colectivitate si fara un tratament sau o profilaxie eficace. Efecte ale agentilor biologici asupra sanatatii umane Cele peste 3.000 de substante alergene si peste 200 de virusi, bacterii, micete si paraziti afecteaza sanatatea a 20-25% dintre lucratorii agricoli. Astmul, alergiile, tuberculoza si maladiile parazitare cronice sunt cele mai frecvente boli profesionale. Bisinozaeste o boala din grupa agentilor biologici de origine vegetala cu grad de mare risc, rezultata de la activitatile de recoltare si depozitare a fanului necesar animalelor, care produce obstructionarea cailor respiratorii si/sau diminuarea functiei pulmonare. Rata morbiditatii este de 20-33%. Din categoria agentilor de origine animala, fac parte bacterii, microorganisme si spori fungici, ce se dezvolta in organismul animalelor cu care omul vine in contact, in timpul derularii activitatilor ocupationale din ferme abatoare sau carmangerii, determinand aparitia zoonozelor. Bolile produse de asemenea agenti patogeni au evolutii subclinice, fiind depistabile izolat. Cum insa acestea afecteaza anumite specii de animale, angajatorii pot preveni producerea bolilor, prin masuri ferme de securitate si sanatate. Protectia este mai dificil de realizat in cazul unor ocupatii specifice (ex. macelar), in care frecventa contactelor cu animale potential infestate nu poate anula sansele contaminarii, motiv pentru care boli precum bruceloza sau antraxul, specifice bovinelor si ovinelor, morva cabalinelor sau trichinoza porcilor dobandesc, automat, caracter de boli profesionale. Leptospirozele, produse de speciile parazite, se transmit lucratorilor in cadrul unor zoonoze extinse, foarte expuse fiind persoanele ce vin in contact cu animalele infectate din ferme zootehnice sau abatoare. Boala are accentuat caracter profesional, 30-40% dintre acesti lucratori fiind afectati. Rezervorul de infectie este diversificat: animale domestice (bovine, porcine, caini), salbatice (rozatoare, carnivore, erbivore). In contact cu porcinele, cu carnea sau cu organele acestora, omul se poate contamina in proportie de 21,9%. Leptospirele patrund in organismul uman prin leziuni tegumentare sau prin mucoase nazale, bucale sau conjunctivale, cu o afinitate aparte pentru tesutul hepatic si renal, unde se multiplica, dupa ce se localizeaza. Se instaleaza frecvent si in sistemul nervos central, provocand congestie meningiana. Leptospiroza presupune tratament obligatoriu de izolare si dezinfectie a bolnavilor si a zonelor de contaminare. Salmonelloza este produsa de bacteriile patogene transmise omului prin contact direct cu sursa infectioasa (animal bolnav sau purtator de salmonele) sau prin contact indirect. Incidenta purtatorilor asimptomatici variaza intre 0,2% si 0,8% din totalul populatiei. In conditii de igiena deficitara se poate ajunge la 2-5%. Personalul din abatoare este infectat in proportie mult mai mare: 33%. Salmonelele patrund in organism pe cale digestiva, provocand gastroenterita care, in forme grave, devine toxiinfectie alimentara. Ornitoza, boala infectioasa si contagioasa, indusa de un microorganism din grupul Chlamidya, care se transmite omului de la pasari. Ornitoza se dezvolta in focare epidemice, dar are un pronuntat aspect de boala profesionala, procentul fiind mare in randul lucratorilor din zootehnie (crescatoriile de pasari), iar principala sursa de infectie este constituita de curcani si rate, infestati in proportie de 40-80%. In forme severe, se asociaza cu trahicardie, hipertensiune, dispnee, insomnie, alternand cu agitatie si delir ce se pot prelungi 2-3 saptamani. In absenta unui tratament prompt cu antibiotice, letalitatea poate atinge uneori 20-40%. Este unul dintre motivele pentru care profilaxia ornitozei se poate baza doar pe cooperarea dintre sectorul sanitar-veterinar si cel uman, in vederea depistarii focarelor de infectie si adoptarii de masuri eficiente de sanatate si securitate in munca a lucratorilor expusi, din sectorul zootehnic.