Planul Juncker, prin care mai bine de 300 de miliarde de euro vor fi investite în Uniunea Europeană, ocoleşte Europa de Est. Aproape toţi banii cheltuiţi până acum au mers către cele mai bogate ţări din bloc, în vreme ce periferia Europei şi-a împărţit firmiturile. Asta fiindcă ţările estice, printe care şi România, deşi au nevoie de investiţii, nu trimit proiecte pentru a primi finanţare.   Banii din planul Juncker nu ajung până în estul continentului. Un raport al Băncii Europene de Investiţii consultat de Reuters arată investiţiile de 104 miliarde de euro făcute în primul an al programului s-au concentrat în cele mai bogate 15 ţări ale europei şi le-au neglijat pe celelalte 13 mai sărace. 92% din portofoliul fondului european de investiţii strategice e reprezentat de proiecte din ţările bogate în vreme ce ponderea ţărilor sărace e de doar 8%. Sunt tocmai ţările unde nevoia de investiţii e cea mai mare.   Grosul banilor pentru infrastructură şi inovaţie a mers către Italia, Spania şi Marea Britanie, care de altfel a ţi votat să iasă din Uniunea Europeană. Pierderea pentru tarile din est e uriaşă. Din cele 315 miliarde de euro disponibile în planul Juncker între 2015 şi 2017, infrastructura şi inovaţia iau 75% din totalul de investit. Estul însă se remarcă drept pierzător şi pe pilonii mai mici ai programului.   75 de miliarde de euro vor fi investiţi în IMM-urile europene, însă Germania, Franţa şi Italia au atras mai bine de jumătate din sumele investite până acum. În vreme ce Occidentul profită de oportunităţile din planul Juncker, România nu pare să fi înţeles ce fel de proiecte primesc finanţare.   La finele lui 2014 autorităţile de la noi trimiteau la Bruxelles o listă de dorinţe cu peste 200 de investiţii în valoare de 62 de miliarde de euro care să primească finanţare prin planul Juncker. De la teorie la practică însă a fost drum lung. Până luna trecută România a trimis doar 8 proiecte concrete din care 3, din partea Elcen. În restul Europei mai bine de 200 de mii de firme primiseră deja finanţare în baza căreia au creat o sută de mii de locuri de muncă. Din frenezia planului Juncker, România a fost chiar mai absentă decât Bulgaria.   Într-un interviu acordat Hotnews, vicepreşedintele pentru investiţii al Comisiei Europene, critica băncile de la noi pentru reticenţa de a intra în program. Până la 1 iunie două bănci semnaseră acorduri de finanţare de cinci milioane de euro în total prin planul Juncker, în vreme ce în Bulgaria, o ţara de trei ori mai mică decât România, patru bănci intraseră în program şi aveau deja alocată o sumă dublă.   Lipsa de interes a băncilor şi-a instituţiilor de la noi poate avea însă un preţ foarte mare. Jean Claude Juncker doreşte dublarea planului care îi poartă numele, la 630 de miliarde, ceea ce pentru România nu poate însemna decât şi mai multe şanse ratate, relatează Digi 24 TV.