Toate crescatoriile de animale, conduse ca niste afaceri profitabile, sunt determinante pe piata de profil, indiferent de dimensiunea exploatatiei. Unul dintre elementele-cheie, cu ajutorul caruia fermierul poate creste substantial profitul, este specializarea in cresterea animalelor de reproductie cu o valoare genetica superioara. Fermele care sunt orientate spre vanzarea directa de carne folosesc hibrizi intre doua sau mai multe rase bine identificate, iar tehnologia trebuie sa urmareasca realizarea activitatii la cost reduse.

Carnea de porc – profitabila, respectand valoarea genetica Porcul are o pondere importanta in structura consumului de carne si a produselor din carne. In tara noastra, consumul se cifreaza la aproximativ 40%. Exista doua rase aproape uitate, in ciuda potentialului deosebit: Mangalita si Bazna. Lipsa de interes a determinat pana si Academia Romana sa retraga fondurile alocate mentinerii nucleului de preproductie. In general, afacerea cu porci incepe cu achizitionarea de grasuni metisi intre scroafe F1 (Landrace & Marele Alb) si vieri dintr-o rasa de carne (Duroc sau Hampshire). Rasele de porci sunt, in Romania, stabilizate prin incrucisare sau rase pure, grupate in doua categorii: Rase de porcine de mare interes economic sunt: Marele Alb, de origine engleza, porc cu mare putere de aclimatizare, calitate care a dus la raspandirea sa in intreaga lume. Animalele sunt de talie mare si se preteaza foarte bine la ingrasarea timpurie, putand atinge 110-115 kg, la varsta de 8-9 luni. Carcasele sunt de calitate superioara si randamentul la sacrificare este mare (75-76%); Landrace, rasa daneza obtinuta prin incrucisarea cu Marele Alb, la formare contribuind sistemul de hranire, pe baza de orz cu lapte smantanit. Animalele, cu talie mijlocie spre mare, au o precocitate buna, tineretul realizand o greutate de 115-125 kg, la varsta de 8 luni. Fiind sensibili la conditiile de mediu de la noi, Landrace este folosit in schemele de incrucisare, pentru producerea de hibrizi specializati in productia de carne; Duroc este originar din SUA, fiind o rasa specializata pentru producerea de carne. Animalele sunt de talie mare, cu o pondere mare a portiunilor valoroase (jambon, cotlet, spata). Culoarea este roscata, iar exemplarele sunt folosite cu succes ca vieri terminali, in incrucisari industriale (linia paterna), pentru producerea hibrizilor comerciali; Hampshire s-a format tot pe teritoriul SUA. De culoare neagra, cu un brau alb in regiunea greabanului, este o rasa de carne de talie mijlocie, zona anatomica mai bine dezvoltata fiind cea a suncilor (membrele posterioare). Rase porcine cu pondere economica scazuta, care prezinta interes doar pentru crescatoriile individuale, sunt: Bazna este rasa originara din zona Sibiului, raspandita in tot sudul Ardealului. Porcinele din aceasta rasa sunt din tipul productiv mixt (carne-grasime), de talie mijlocie, cu aspect negru cu alb in regiunea spetei. Greutatea optima de sacrificare (125-135 kg) este atinsa la 9-10 luni. Rasa nu este pretentioasa la conditiile de mediu; Mangalita este o rasa veche si bine consolidata genetic, specializata pentru productia de grasime, cu o carne gustoasa si suculenta. Animalele din aceasta rasa valorifica foarte bine resursele furajere ieftine; Albul de Rusetu si Linia sintetica 345 Peris sunt animale obtinute prin incrucisari dirijate, in Statiuni de Cercetari Zootehnice, porci cu talie si greutate mare (180-200 kg Albul de Rusetu, la maturitate). Un porc metis se vinde cu 7-8 lei kg in viu, ceea ce inseamna aproximativ 750 de lei pentru un exemplar de 100 kg. Ca sa ajunga la aceasta greutate, un purcel de 30 kg are nevoie de 4 luni si de cca 200 kg de furaj. Pe langa furaj, care costa aproximativ 1 leu/kg, mai sunt necesare cheltuieli precum apa, vaccinurile, dezinfectia sau incalzirea. Una peste alta, un porc metis poate aduce un profit de cateva sute de lei, dupa vanzare (cateva zeci de mii de lei/an, pentru o ferma cu 100 de capete). Un venit multumitor pentru o afacere de familie, dar cu 35% mai scazut decat optiunea pentru cresterea a 100 de capete din rasele pure. Vacile indigene pierd teren in favoarea fermierilor Carnea de vita reprezinta doar 10% din consumul de carne din Romania. Un principiu simplu sta, insa, la baza reorientarii multor fermieri spre cresterea vacilor de carne: nu se mulg si sunt tinute doar pentru a da nastere viteilor pe care ii alapteaza si ii cresc. Crescatorii din tara noastra folosesc incrucisari intre doua sau mai multe rase, respectiv – intr-o cireada formata din metise de carne – se introduce un taur dintr-o alta rasa. Se mareste, astfel, rezistenta si viteza de crestere a viteilor. In aceste conditii, un vitel are un spor de greutate de aproximativ 1.000 g/zi (crescut natural) si 1,5-2,3 kg, la ingrasare (randament 65%). Fermele de reproductie sunt consacrate raselor pure. (Dez)avantajele acestei optiuni vin din costurile in functie de varsta animalelor, valoarea rasei, costurile legate de achizitionarea animalelor, pierderile legate de aclimatizarea si acomodarea cu conditiile din ferma (diferite, in raport cu rasa). Indiferent de modalitatea adoptata pentru cresterea raselor pure, costurile indirecte legate de achizitionarea din strainatate mai survin din eliberarea pedigree-urilor si vaccinurilor (50-100 euro/cap), transportul (5.000-8.000 euro pentru un camion cu 30-35 de capete), asigurarea animalelor pe parcursul transportului (1-3% din valoarea lor). Vitelele sunt mai ieftine, spre deosebire de juninci, dar e de asteptat pana la obtinerea primelor venituri. Junincile gestante sunt mai scumpe, insa ofera profit chiar din primul an. Valoarea animalelor poate diferi substantial, de la exemplar la exemplar, in cadrul unei rase. Importanta pentru incrucisare este optiunea pentru o genetica de top. Prin metisarea Baltatei Romanesti cu ANGUS se obtine un produs cu performante de crestere mari, cu un spor mediu zilnic ridicat prin alaptare si furajare extensiva. Cativa elvetieni au cumparat, in urma cu opt ani, 2.000 de hectare de pasune in Sibiu, unde au instalat 700 de vite din rasa ANGUS. Au fost determinati, in primul rand, de deficitul de carne de vita de calitate din Europa de Vest, indeosebi de cand sud-americanii si-au orientat exporturile spre pietele asiatice, in expansiune. Sibienii si hunedorenii au inceput si ei sa se orienteze spre aceasta rasa, dezvoltand-o in baza ofertei elvetienilor: consultanta gratuita, vaci si tauri de prasila (contra cost) si achizitia viteilor, la pretul bursei din Germania. Un vitel ANGUS se vinde la varsta de doi ani, pentru carnea renumita in gastronomia de lux, cand cantareste cel putin 300 de kilograme. Galinaceele, in topul avicol Avicultura urmareste obtinerea de produse animale specifice cu valoare economica ridicata. In prezent, cu exceptia galinaceelor din rasele usoare nu mai exista programe de selectie proprii, chiar daca – prin intermediul schimburilor comerciale – isi fac loc in tara noastra broileri germani crescuti intensiv, cu o greutate la sacrificare de 2,5-4 kg. Acestia ajung indeosebi in sectorul de procesare. Gainile blande si descendentii acestora populeaza intens fermele din Romania. Urmare a modificarii genei agresivitatii acestor pasari, cercetatorii au reusit sa limiteze pierderile prin mortalitate, fara sa mai apeleze la fasonarea ciocului. La limita comercialului extensiv, exista in Romania si nuclee de dezvoltare a raselor pure, care se bazeaza pe profesionalismul crescatorilor, in lipsa programelor reale de selectie, astfel: Brahma Potarniche este o rasa grea, de carne, una dintre cele mai mari gaini, adaptabila oricarui climat. Cocosul poate depasi 5 kg, iar gaina, care ajunge la 4,5 kg, face cam 120 de oua pe an; Cochinchina alba, rasa importata din China, cu un cocos ce poate atinge 6 kg si o gaina de 4,5-5 kg. Face intre 120 si 130 de oua pe an; Orpington Galben-originara din Anglia, este o rasa cu exploatare mixta, pentru carne si oua. Greutatea cocosului este de 5 kg, iar a gainii de 4 kg. Produce 180-200 de oua anual; Rhode Island, rasa mixta (oua-carne), face anual intre 200 si 250 de oua, iar greutatea este mare: 6 kg (cocosul), respectiv 4 kg (gaina); Italiana Perlata Bobat - gaina de rasa usoara, crescuta indeosebi pentru productia mare de oua: 280-300/an. Cocosul ajunge la 2 kg, iar gaina la cel mult 1,75 kg. Acestea nu sunt unicate de expozitie. Unele sunt crescute cu miile, fermierii nostri alaturandu-se zootehniei pure, cu sprijinul oferit de Programele nationale si comunitare pentru cresterea competitivitatii produselor alimentare. Trebuie sa remarcam ca, invariabil, masurile Politicii Agricole Comune trec, din teorie, in practica dezvoltarii zootehniei.