160
Daniel Constantin: Liceele agricole trebuie reabilitate De altfel, această realitate a învățământului românesc nu este deloc străină ministrului Agriculturii, Daniel Constantin. Domnia sa a declarat pentru revista Fabrica de Carne că, în moment de față, are discuții foarte avansate cu ministrul Educației, pentru reabilitarea liceelor agricole, pentru că este o mare nevoie de specialiști, de mână de lucru calificată și nu doar de absolvenți de facultate. Până la urmă, cea care va impune schimbarea de mentalitate atât a elevilor dar și a celor responsabili cu programa școlară este…piața muncii! Doi dintre giganții industriei de carne din România, Radu Timiș, proprietarul grupului de firme Cris-Tim și Sorin Minea, proprietarul companiilor Angst și Salsi, au vizuni diferite asupra problemei specialiștilor din acest domeniu, deși, amândoi recunosc că …oferta de muncă este destul de slabă ! Radu Timis, proprietar Cris-Tim: ”Noi ne finanțăm două clase la liceul din Filipeștii de Pădure”“Oferta este destul de slabă, la ora actuală, ceea ce este pentru mulți dintre angajatori o problemă. Noi însă, finanțăm două clase, la liceul din Filipeștii de Pădure, clase care sunt amenajate de noi și unde ne implicăm și în ceea ce privește materiile care se predau copiilor. Una dintre clase are ca specific procesarea pentru produsele mezeluri, iar cealalltă clasă este una de tehnică, privind mentenanța utilajelor. După atâția ani de experiență, noi, cei de la Cris-Tim, am ajuns la concluzia că singura posibilitate de a ne forma forță de muncă foarte calificată este aceea de a ne implica în rezolvarea acestei probleme. În plus, avem acum și un proiect cu studenții de la ASE, proiect în cadrul căruia plătim bruse acestora, pentru specializare în managementul Kaizen. Anul acesta, primii studenți care au terminat cursul, vor intra în grupul nostru. În cadrul proiectelor, atât de la liceul din Filipeștii de Pădure, dar și cel cu ASE, practica se face în incinta grupului Cris-Tim. Trebuie să recunosc faptul că sunt pași mici, într-adevăr, dar dacă îi faci în fiecare an, atunci reușești, în timp, să-ți asiguri un personal calificat, la cele mai înalte standarde. Iar investiția în oameni contează foarte mult!” Sorin Minea, proprietar ANGST și Salsi: ”Problema majoră este că nu există dorință de muncă” ”Nu cred că aceasta este problema cu adevărat importantă în industria de carne. Adevărul este că noi toți participăm la cursuri de calificare, în permanență. Există o posibilitate foarte mare de participare la cursuri de perfecționare, avem și specialiști foarte buni, aici nu ne putem plânge. Ce ne doare pe noi este faptul că nu există mână de lucru pe piață, nu există muncitori. Problema majoră este aceea că nu există dorință de muncă, nu de calificare. Știți cum e cu calificarea? Cu cât un angajat ajunge să aibă mai multă specializare, cum ia un atestat în plus, cum se ridică imediat cu pretenții materiale, cu solicitări de mărire de salariu! Și nu mi se pare o soluție nici să ne apucăm să ne specializăm noi, oamenii. Adică, dacă fac acum o grădiniță, ca să începem să ne creștem de la grupa Zero viitorii măcelari? Asta nu e în regulă!” Un exemplu de urmat:Colegiul agricol din Prejmer, pepinieră de forță calificată de muncă Colegiul agricol și de industrie alimentară din Prejmer este un bun exemplu despre cum un liceu s-a adaptat nevoilor adevărate ale pieții. Oferta de pregătire profesională este adaptată nevoile pieții muncii, în contextul creşterii ponderilor serviciilor, industriei alimentare şi agriculturii. „Avem două domenii mari de pregătire: agricultura și industria alimentară. Din când în când, mai organizăm și clase de comerț și mecanică agricolă. Calificările pentru care şcoala noastră oferă pregătire, sunt în domenii în care acoperirea este insuficientă, faţă de nevoile comunităţii. Colegiul pentru agricultura și industrie alimentară „Țara Bârsei”, din Prejmer, este singurul ofertant viabil de pregătire profesională din zonă, în domeniile agricultură şi industrie alimentară. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor comunităţii locale, şi la cererea agenţilor economici, şcoala oferă pregătire şi în alte în domenii, cum ar fi: economic şi comerţ – servicii”, spune Maria Drinovan, directoarea Colegiului din Prejmer. „Modernizarea bazei materiale, dotarea laboratoarelor şi atelierelor de pregătire practică a fost asigurată prin finanţarea PHARE, obţinută de şcoală şi prin programul de modernizare finanţat de MECT şi prin fonduri de la Consiliul Local al comunei Prejmer. Până în prezent s-au realizat lucrările de reabilitare a clădirilor şcolii şi cele de la ferma didactică – respectiv laboratoarele de patologie veterinară şi atelierul de horticultură şi meşteşugărie. Avem o clinică veterinară, cu sală de intervenții chirurgicale pentru practică. Avem laborator pentru industria alimentară și atelier de practică în acest sector. Facem produse din carne și pește, produse de patiserie și brutărie. Noi chiar ne mândrim în fiecare an cu produsele noastre, de exemplui, la vestitul Festival al Clătitelor. De asemenea, școala are trei cabinete de informatică, conectate la internet”, susține directoarea colegiului, Maria Drinovan. Elevii care vin la acest colegiu sunt tentați de faptul că primesc un certificat de competență și, spre deosebire de alți liceeni, aici ei fac practică adevărată, învață într-adevăr o meserie care este foarte căutată în momentul de față. Peste jumătate dintre absolvenți ajung să se angajeze în domeniul în care sau pregătit, iar restul se orientează spre magazinele de profil, astfel încât rata de inserție este foarte bună. Carmolimp și Sergiana bat la ușa colegiului, după procesatori! Marile companii bat la ușile Colegiului și solicită forță de muncă bine pregătită, cerere care, deja, nu mai este acoperită de numărul de absolvenți. La această oră învață peste 550 de elevi la Prejmer, în învățământul licel de zi, seral și postliceală. Carmolimp sau Sergiana, dar și Vel Pitar, sunt câteva dintre firmele care așteaptă ca elevii să termine școala. Și nu este vorba doar despre preparatorii de produse din carne sau brutar – patiseri, ci și de tenicieni veterinari. Mai mult, cea mai mare companie din Regiune, Centrul de abatorizare și preparare a produselor din carne- Sergiana, a încheiat un protocol ca, de anul viitor, elevii să vină să facă practică atât în abator, cât și la fabrica de procesare a cărnii, iar ulterior, cei care termină școala se pot angaja, desigur, doar dacă doresc. Apoi, firmele vor tehnicieni tineri, care să știe să lucreze și cu computerul. Recent, la Prejmer a venit un investitor german care a adus tractoare cu bord digital, cu comenzi touch-screen. Sunt tractoare care se programează, își urmează traseul pe baza de GPS și, practic, lucrează singure. Dar care au nevoie, la rândul lor, de specialiști! Proiectul „blended learning¨, un altfel de școală!Un alt proiect de referință pentru Colegiul din Brașov este cel de la Criț, finanțat prin POSDRU. Proiectul are la bază ideea de „blended learning” – învățarea mixtă, adică este realizat prin crearea unei varietăți de sarcini de învățare și activități, utilizând tehnologia, instructorul și interacțiunea de tip „de la egal la egal”.Practic, toți elevii de la cursurile de zi și postliceale (peste 300) au făcut câte o săptămână practică la o fermă și la pensiunile din Criț, sat vecin cu Viscri, locul preferat al prințului Charles. Au beneficiat de cazare și masă, precum și de un mic tur al zonei și până la Sighișoara. Dar, importnat este faptul că elevii și-au făcut cu această ocazie caietele de practică și au muncit cot la cot cu cei de la fermă sau de la pensiuni, fiecare cu specializarea pe care o are – tehnician veterinar, tehnician agroturism sau specialist în industria alimentară.