Risipa alimentară reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale sistemului agroalimentar european. Potrivit Comisiei Europene (2024), peste 59 milioane tone de alimente sunt irosite anual în Uniunea Europeană, echivalentul a 131 kg per capita, iar produsele de origine animală contribuie cu aproape 20% din total.

În industria cărnii, pierderile apar în toate etapele lanțului de producție — de la abatorizare și procesare până la distribuție și consum. Conform FAO, pierderile globale de carne se ridică la peste 12% din producția totală, iar în Europa Centrală, principalele cauze sunt manipularea inadecvată, lipsa lanțului frigorific continuu și etichetarea confuză privind termenele de valabilitate.

Uniunea Europeană a stabilit prin strategia Farm to Fork obiectivul de reducere a risipei alimentare cu 50% până în 2030. Printre măsurile propuse se numără clarificarea etichetării „A se consuma de preferință înainte de” versus „Expiră la”, stimularea donațiilor alimentare și dezvoltarea platformelor de redistribuire rapidă pentru produse perisabile.

În România, pierderile din industria cărnii sunt estimate la aproximativ 100.000 tone anual, potrivit datelor INS și MADR, cu o valoare economică de peste 150 milioane euro. Implementarea unor centre regionale de colectare și redistribuire ar putea reduce pierderile cu 15–20% în următorii ani.

Tehnologiile digitale joacă un rol crucial în acest proces. Sistemele IoT de monitorizare a temperaturii, etichetele inteligente și aplicațiile mobile pentru tracking logistic permit optimizarea stocurilor și reducerea rebuturilor. În plus, procesatorii pot reutiliza deșeurile prin conversie în biogaz sau furaje, contribuind la economia circulară.

Pe termen lung, reducerea risipei alimentare nu este doar o obligație de mediu, ci și o strategie de eficiență economică. Pentru industria cărnii românești, alinierea la bunele practici europene înseamnă costuri mai mici, imagine sustenabilă și un avantaj competitiv real pe piețele externe.

(Foto: Freepik)