S-ar putea să mire afirmația din startul acestui editorial, dar sunt convins că trecuta criză economică, din anii 2008-2010, a fost bună pentru mediul românesc de afaceri. A fost bună pentru că a eliminat de pe piață multe dintre firmele total nepregăte pentru competiția reală de piață, indiferent de domeniu.
Un alt consumator, o altă piață
Afirmația este întărită și prin faptul că, ulterior, cu un număr majoritar de companii sănătoase, din punct de vedere al afacerilor, au adus câștiguri mult mai consistente și de durată, întregii economii. Însă, pentru a reuși acest lucru, chiar în timpul trecutei crize, companiile din România au fost nevoite să se reinventeze, să adopte alte rețete de management.
Așa se întâmplă și acum. Referindu-ne la cele două zone vizate de noi, zootehnie și industrie alimentară, cu accent pe carne și lapte, este clar că nu se va mai reveni la ce a fost până la debutul pandemiei de Covid-19. Cine crede că va fi altfel, e naiv și va dispărea de pe piață. Totul s-a schimbat deja, iar multe dintre schimbări vor fi definitive.
Ele sunt încă de pe acum impuse de piață, de consumatori. Să nu credeți că lumea, chiar după relaxările așteptate de toți, pe 15 mai, va da buzna în magazine să cumpere mâncare (și, în general, să cumpere orice), și puțini vor fi aceia care, după ce se vor deschide cârciumile, vor merge să mănânce și să bea în ele.
Oamenii au devenit deja mult mai precauți cu banii lor și, iată, datele referitoare la vânzările online de ready meal din ultimele două săptămâni indică o scădere cu 20 %, nu o creștere a lor. Asta înseamnă că se gătește din ce în ce mai mult în casă, oamenii preferând să economisească bani, decât să-i dea pe mofturi, așa cum unii consideră mâncarea comandată.
Fosta-i lele, cât ai fost!
Pornind de aici, este clar că și fermierii și procesatorii trebuie să își redimensioneze afacerile, iar ele vor merge inevitabil și pentru o îndelungată perioadă de timp, spre un minim de volum pe care unii nu l-au mai întâlnit!
Iată argumente: Deși prețul laptelui la poarta fermei joacă acceptabil, în funcție de calitatea lui, între 1,50 și 1,70, cererea este mai mică decât în aceeași perioadă a anului trecut. E firesc. Programul Cornul și Laptele e blocat, restaurantele sunt închise și chiar dacă în magazine a crescut, cât de cât, cererea de lactate, ea nu a compensat deocamdată declinul. Iar pe viitor, tocmai ca urmare a cumpătării consumatorilor, poate că se va mai recupera ceva dar, vorba aia, ”Fosta-i lele, cât ai fost”, vânzările record din trecut nu or să mai fie!
La asta se mai adaugă doi factori foarte importanți: Seceta de acum va limita cantitatea de furaje. În plus, input-urile au inceput deja sa se scumpeasca si se vor scumpi masiv în perioada imediat următoare și tare ne e teamă că o parte dintre fermierii producători de lapte vor fi nevoiți spre toamnă, chiar, să își dea animalele la abator.
Între fițe și strictul necesar
Cât privește producătorii de carne, lucrurile sunt puțin mai diferite. Fermele de porci vor putea să își revină doar în situația în care PPA-ul este eliminat, lucru, deocamdată, puțin realizabil. Dar, mai ales, sectorul suin își va putea reveni doar dacă va beneficia de un real program de sprijinire a reproducției. Până atunci, trăiască importul!
Carnea de vită e în continuare codașă în preferințele românilor, iar aici, exportul poate să reprezinte o șansă, iar carnea de pui poate să rămână în top, datorită prețului accesibil, fapt care va răspunde tendinței de economie a banilor, din partea consumatorilor. Cât privește carnea de ovine, rămânem cu toții la sezonalitatea religioasă.
Este sigur, însă, un lucru: Oamenii vor fi preocupați de asigurarea nevoilor stricte, iar chestii precum ”bio”, ”wellness”, facerea de bine și alte alea, demne de fițele starletelor televiziunilor de scandal, vor fi în mare parte abandonate.
Așadar, și procesatorii de carne vor trebui să își redimensioneze producția și afacerile, mai ales în condițiile în care, pentru mulți ani de acum încolo, sectorul de HoReCa va funcționa pe sistem de avarie.
Și, cum economisirea banilor va deveni principala preocupare a consumatorilor, mai ales pe fondul creșterii șomajului și, deci, a scăderii puterii de cumpărare, cam toată lumea vede o creștere a vânzărilor pe private label. Să dea Domnul, însă, să nu vedem și o scădere a calității, pentru că multora le face cu ochiul ideea unor modificări de rețete.
Nu va fi nicio foamete
Un alt lucru este clar: Nu va fi nicio foamete! Cine susține acest lucru e prost sau rău intenționat, și nu pot să nu menționez aici un text care a stat pe ecran zeci de minute, pe B1, care spunea: ”Ne paște o foamete de dimensiuni biblice!”, realizatorul acelei emisiuni dovedindu-și încă o dată totala iresponsabilitate.
Repet, nicidecum, nu va fi nicio foamete! Până una-alta, chiar și așa cum sunt ele, sectoarele agroalimentare ale României funcționează și pot asigura mâncarea românilor. Iar, aici, un rol important îl joacă și hipermarket-urile care pot mări oricând importurile, lucru care convine multor consumatori care, în acest fel, au la dispoziție o ofertă mult mai variată și prețuri mult mai convenabile, prin concurența implicită. Deci, nimeni nu va muri de foame în România, dacă va avea câțiva bănuți în buzunar.
Însă, dacă tot am adus aminte de hipermarket-uri, să mai spun odată celor cu mintea îngustă că ele reprezintă șansa tuturor. Iată, mai ales acum, majoritatea rețelelor de magazine promovează alimentele fabricate în România și multe dintre ele sunt de un real sărijin pentru fermierii locali, prin preluarea de produse.
Dar, să fim înțeleși, sunt de ajutor celor care în general s-au asociat și care respectă condițiile impuse de un comerț modern. Și, nu mă sfiesc să nominalizez câteva rețele, fără a urmări o ordine anume: Auchan, Kaufland, Carrefour, Lidl, Mega Image și care or mai fi, că sunt tuturor de folos!
Vedeți câte avem de discutat în septembrie, în zilele de 24 și 25, la cea de-a IX-a conferință internațională Meat.Milk? Ne vedem atunci, acolo, la Hotel Alpin din Poiana Brașov!