Securitatea alimentară rămâne un obiectiv strategic pentru Uniunea Europeană, iar analizele recente ale Comisiei Europene și OECD arată că reziliența lanțului agroalimentar depinde de infrastructură, digitalizare și gestionarea eficientă a riscurilor. Comisia Europeană evidențiază, în evaluările pentru 2025–2030, că stabilitatea aprovizionării este influențată de funcționarea piețelor interne, de calitatea producției agricole și de capacitatea statelor membre de a răspunde rapid la perturbații climatice sau geopolitice.

O parte semnificativă a vulnerabilităților din sector provine din volatilitatea producției și din presiunile asupra materiilor prime. Pachetul european pentru securitate alimentară recomandă consolidarea sistemelor de asigurări agricole, extinderea fondurilor de intervenție și sprijinirea modernizării fermelor, pentru a reduce expunerea la fluctuații. OECD arată că statele care utilizează sisteme informatice integrate, care conectează date despre producție, prețuri și stocuri, răspund mai eficient la dezechilibrele apărute în lanțurile de aprovizionare.

Observatoarele europene de piață oferă date în timp real privind evoluțiile din sectoarele carne, lapte, cereale și horticultură. Aceste informații permit factorilor de decizie să identifice devieri înainte ca acestea să afecteze stabilitatea pieței. În paralel, CE și EFSA insistă pe întărirea controalelor de siguranță alimentară, prin investiții în laboratoare, sisteme digitale de trasabilitate și instruirea operatorilor din industrie.

Pentru producători și procesatori, politicile publice europene stabilesc cadrul necesar pentru investiții predictibile. Pentru consumatori, acestea garantează accesul la produse sigure, trasabile și conforme standardelor de calitate. În 2025, reziliența sistemului alimentar european depinde de coerența politicilor adoptate și de capacitatea operatorilor de a integra noile cerințe de siguranță și trasabilitate în rutina operațională.

(Foto: Freepik)