(Strasbourg) Suedia, Germania, Irlanda și Luxemburg sunt statele membre UE care fructifică cel mai bine inovarea, potrivit unui nou indicator propus de Comisia Europeană. „Indicatorul rezultatelor inovării” măsoară gradul în care ideile din sectoare inovatoare reușesc să intre pe piață, creând locuri de muncă mai bune și sporind competitivitatea Europei. Acest indicator, care a fost elaborat la cererea liderilor UE de a compara politicile naționale în domeniul inovării, arată că există încă diferențe semnificative între țările din Uniune. Într‑un context internațional, UE funcționează bine în ansamblu, chiar dacă se află în continuare în urma unora dintre cele mai inovatoare economii din lume. Comisarul pentru cercetare, inovare și știință, Máire Geoghegan-Quinn, a declarat: „Pentru a fi lider în economia mondială, Uniunea Europeană trebuie să transforme un număr mai mare de idei strălucite în produse și servicii de succes. Ea trebuie, de asemenea, să elimine decalajul îngrijorător existent la nivelul inovării. Indicatorul propus ne va ajuta să ne evaluăm activitatea în acest sens și să identificăm domeniile în care țările trebuie să ia măsuri.” Țările aflate pe primele locuri la nivelul UE își datorează poziția cel puțin unuia dintre următorii factori: o economie cu un număr mare de sectoare cu grad ridicat de cunoștințe, întreprinderi inovatoare care se dezvoltă rapid, niveluri ridicate de brevetare și exporturi competitive. Noutatea adusă de indicatorul propus este că acesta se concentrează pe rezultatele inovării. Ca atare, acesta completează tabloul de bord al Uniunii inovării (TBUI) și indicele sintetic al inovării (SII) (IP/13/270), care evaluează performanțele în materie de inovare ale statelor membre și ale UE dintr-o perspectivă mai amplă, în raport cu un set larg de 24 de indicatori ai inovării, inclusiv resursele, volumele de activitate și rezultatele. Există o varietate mare de rezultate ale inovării, acestea fiind diferite de la un sector la altul. Indicatorul propus se bazează pe patru componente care au fost alese pentru importanța lor la nivelul politicii.

• Inovarea tehnologică, măsurată prin numărul de brevete.
• Ocuparea forței de muncă în activități care implică un grad ridicat de cunoștințe, ca procent din totalul locurilor de muncă.
• Competitivitatea bunurilor și a serviciilor cu grad ridicat de cunoștințe. Aceasta se bazează pe aportul produselor de tehnologie medie și înaltă la totalul balanței comerciale și pe cota serviciilor cu grad ridicat de cunoștințe în totalul exporturilor de servicii.

Ocuparea forței de muncă în întreprinderile care se dezvoltă rapid, din sectoare inovatoare.(Biroul de Presă al C.E.)