Anul 2020 a început cum nu se poate mai rău, pentru sectoarele de carne și lapte din România. Tocmai când, potrivit ultimelor promisiuni venite în decembrie 2019 din partea MADR și ANSVSA, se spera la punerea în aplicare a unui program coerent de diminuare a pestei porcine africane, vestea confirmării gripei aviare în România a venit ca un trăznet. La rândul lui, dacă, faptic, la nivel de producție și consum, semnele sunt bune, pericolul dezastrului vine dinspre noua construcție a bugetului Uniunii Europene și a noii politici agrare, pentru perioada 2021-2027.Ioan Ladoși: ”PPA a devenit o problemă politică” Dacă ne referim la carnea de porc, cel mai bine caracterizează situația domnul Ioan Ladoși, președinte APCPR, acela care declara recent: ”Noi, ca asociație reprezentativă pentru sectorul de producție, am venit cu numeroase soluţii. De trei ani de zile tot încercăm să aducem în faţa autorităţilor soluţiile propuse de noi pentru stoparea pestei porcine africane, însă, am realizat la un momentdat, când am văzut că ne lovim de ziduri, că pesta porcină africană în România este o boală politică, care trebuie asumată politic, pentru că presupune măsuri drastice pentru stoparea şi eliminarea ei. Un prim pas ar fi ordinul de reglementare a dimensionării fermelor în care se cresc porci. Dar, iată ce vedem: În luna decembrie, harta transmisă de la Bruxelles arăta că doar patru judeţe mai erau curate din punct de vedere al pestei porcine africane, restul teritoriului României fiind înroşit, dată fiind evoluţia acestei boli, fie în gospodăriile populaţiei, fie în ferme comerciale, fie unde au fost înregistrate focare la mistreţi. Trenuie însă acționat altfel. ANSVSA, probabil, se concentrează mai mult pe stingerea de focare. Este o reuşită, ca să spunem aşa, dar pe noi, ca asociaţie, faptul că au stins un focar într-o comună în care au fost cinci coteţe afectate, nu ne încălzeşte deloc, pentru că s-a dovedit faptul că, în unele sate, au fost curăţate de boală şi ulterior a apărut din nou. Asta nu ne poate da încredere că în satul respectiv s-au respectat regulile şi s-a dovedit clar că a reapărut pesta porcină africană. Sectorul cărnii de porc, în pericol de moarte Cât privește consumul, domnul Ioan Ladoși precizează: ”Înainte de a apărea pesta porcină africană, 60% din consumul de carne proaspătă de porc era asigurat din producţia naţională, însă acum am coborât la 40%. Noi nu am reuşit să asigurăm niciodată cantitatea de carne de porc necesară pentru procesare, pentru salamuri şi mezeluri. Din păcate, pierzând în ultimii doi ani peste 35.000 de scroafe, asta conduce la o scădere dramatică. Acum trei ani, noi aveam 145.000 de scroafe în ferme comerciale şi livram pe piaţă către populaţie undeva la 4,5 de milioane de porci, în condiţii de biosecuritate, verificate sanitar-veterinar. În condiţiile răspândirii acestei boli numărul va scădea dramatic şi nu se poate întâmpla decât să crească importurile”, a precizat preşedintele APCPR. Asta s-a și întâmplat! Dar, nu doar atât. Cum, prețul cărnii de porc-materie primă, pe plan internațional, a crescut la un nivel istoric, consumul de produse din această carne a scăzut și el, scăzând totodată și profitul companiilor de procesare. Iată ce spunea în decembrie 2019, la serbarea ARC-20, domnul Radu Timiș-Președinte al Asociației Române a Cărnii: ”Preţul cărnii de porc s-ar putea tripla în anul viitor (2020, n.n.), după ce în 2019 s-a dublat faţă de aceeaşi perioadă, ajungând la un cost mediu de 4 euro/kg în rafturile supermarketurilor. Cauza acestei creşteri este diminuarea bruscă a cantităţii de carne de porc, produsă de prezenţa pestei porcine africane în majoritatea judeţelor din România. Carnea de porc a ajuns să fie 4 euro/kg, la raft. Ce se va întâmpla cu industria noastră? Se va duce înspre carnea de pui, oaie sau vită şi vor creşte şi preţurile cărnii de pui, oaie sau de vită. Jumătate din proteina naţională am pierdut-o. Suntem foarte aproape de o nouă criză alimentară., a spus Radu Timiş, preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii, în cadrul conferinţei de presă „Viitorul industriei de creştere şi procesare a cărnii de porc. Trebuie eradicată pesta. Este nevoie de trasabilitate, să nu se mai vândă porci în târguri şi să nu fie crescuţi mai mult de cinci porci în gospodăriile populaţiei. În urmă cu zece ani era pestă clasică şi s-a luat măsura să fie îngrădite arealele de vânătoare. Acum, epidemia a fost mărită de circulaţia libera a porcilor misterţi. Asociaţiile de vânătoare ar trebui să vadă interesul naţional”, a conchis Radu Timiş. În luptă cu aviara! Așadar, domul Timiș, în mod obiectiv la acea oră, prevedea migrarea consumului, în special spre carnea de pasăre. Dar, care pasăre, pentru că, iată, chiar la început de an au fost semnalate cazuri de gripă aviară pe teritoriul României. Iată ce ne-a transmis pe această temă doamna Mery Pană-Președinte ACEBOP: ”Activitatea influenței gripei aviare, începând cu vara anului 2017, variază de la an la an, atât în Asia , cât și în Europa. Deocamdată, sperăm să avem șansa unei evoluții ușoare în această iarnă. Există perioade mari de ”liniște” epidemiologică, în urma unor epizootii mari, probabil, datorate de imunitatea dobândită de păsările sălbatice, de introducerea vaccinurilor pentru controlul influenței aviare (în China și Iran), și a măsurilor de biosecuritate sporite luate de crescătorii de pasari, inclusiv în România. Dar, puțină rememorare a faptelor nu strică. În timpul iernii 2016/2017, un virus H5N8 puternic și-a făcut apariția în Europa. Spre deosebire de epidemiile anterioare de H5N8, care au afectat atât Coreea de Sud, cât și America de Nord, în anii 2014 și 2015, și care s-au remarcat prin lipsa virulenței la păsările migratoare, acest H5N8, recent pătruns îEuropa, a provocat o mortalitate ridicată, la păsările sălbatice. După o absență de aproape 3 ani, în ultima perioadă ne confruntăm cu o revenire a virusului HPAI H5N8, cu mai multe focare în Polonia, urmate recent de două focare în Slovacia, unul în Ungaria și unul in Romania. Global, în ultimele luni, au apărut alte tipuri de virus: H5N6 în Nigeria și în China, și H5N1, în India. Ca activitate virală, experții susțin că aceasta este mult mai redusă decât acum trei ani, iar răspândirea este făcută, cel mai probabil, cu precădere, prin păsări migratoare. Aceste date, în niciun caz nu trebuie să excludă măsurile de control la destinație, atât la carne, cât și la ouă, sau informarea prin toate mijloacele a consumatorilor, de a consuma carne și ouă provenite din surse autorizate sanitar-veterinar și preparate la peste 70 C. Nouă focare de HPAI H5N8 au fost raportate de Polonia, în 2020. Acesta este primul raport H5N8 al Europei din această iarnă, înaintea căruia, ultimul focar raportat la OIE a fost al Bulgariei, în luna aprilie (OIE, 2019). Au fost implementate măsuri în conformitate cu Directiva 2005/94/CE a Consiliului, inclusiv uciderea păsărilor și eliminarea carcaselor prin incinerare și au fost stabilite zone de protecție și supraveghere în jurul focarelor, asa cum se întamplă și la noi, în Maramureș. Cu toate acestea, se pare că nivelul de supraveghere la păsările sălbatice este mai scăzut în Europa de Est, decât în Europa de Vest, și de aici, creșterea riscului. Ca exemplu, în 2018, Polonia a testat numai 36 de păsări sălbatice (prin supraveghere pasivă), comparativ cu 1711 în Germania și 1282 în Marea Britanie (conform EFSA, 2019). Acest lucru a determinat un risc, în cazul achizițiilor de carne pasăre și de ouă din Polonia, încă din 2018! Importuri iresponsabile Din păcate, România a achiziționat în 2019 ouă din Polonia în valoare de aproximativ 4,5 milioane euro, iar din Ungaria și mai mult, în valoare de 6,5 milioane de euro. În plus, Ungaria este principalul furnizor de pui de o zi pentru ferme și gospodării, pui zburați, livrând anual spre România milioane de capete care ajung în exploatații comerciale și necomerciale. Acestea ne determină să credem că principiul precauției se va aplica, sperăm, în continuare și, cu siguranță, serviciile veterinare vor implementa un plan de control la destinație, pentru a reduce cât mai mult riscul. Celelalte instituții responsabile ar trebui să realizeze controale sporite în trafic, care vor scădea difuzarea virusului, dar vor și descuraja comerțul la negru. Cum, mișcarea păsărilor migratoare este influențată de perioadele cu vreme rece, suntem exact în perioada când vigilența trebuie manifestată, atât în interiorul țării, la gospodari și fermieri, cât și la produsele intrate în țară. De aceea, Direcțiile sanitar-veterinare au un rol deosebit de important, în a informa primăriile și cetățenii, pentru a evita contactul păsărilor din curte cu păsările sălbatice. La rândul lor, cetățenii trebuie să înțeleagă că mișcarea păsărilor din curte crește, atât riscul personal, cât și al întregii comunități, în infecția cu virusul H5N8. Ca urmare, este necesar să fim cu toții vigilenți, să consumăm carne și ouă numai din unități autorizate, pentru că acolo produsele sunt controlate. Totodată, trebuie să colaborăm cu autoritățile și să nu repetăm greșelile făcute cu pesta porcină africană, mai ales privind circulația liberă din gospodării”. Sic, la lapte, semnele dezastrului sunt bune! Dacă ne îndreptăm atenția spre zona laptelui și a lactatelor, datele ne oferă, la ora la care redactăm acest articol, o imagine favorabilă, mai ales că importul de lapte brut indică o scădere cu nu mai puțin de 15 %, în noiembrie 2019, față de aceeași lună a anului 2018. Însă, conform INS, în aceeași lună noiembrie, față de octombrie 2019, s-au înregistrat scăderi ale producției la acidofile lapte acidulat (-18,8%), smântână de consum (-7,7%), lapte de consum (-6,1%), unt (-5,7%), și brânzeturi cu 306 tone (-4,0%). Însă, aceste scăderi pot fi explicate în bună parte de sezonalitatea consumului care, în perioadele reci, se îndreaptă spre carne și produse din carne. Necazul și pericolul vin împreună din alte părți. În primul rând, din creșterea continuă a importurilor de lactate, semn că firmale din România, fie ele cu un capital autohton, fie multinaționale prezente aici, nu reușesc să asigure necesarul de consum. Iar, prin el, nu înțelegem doar cantitatea, ci și gama sortimentală, românii devenind din ce în ce mai curioși și mofturoși. Pericolul mare, însă, vine dinspre construcția noului buget al Uniunii Europene, care va pune accentul pe prezervarea mediului. Special pentru revista noastră, domnul Claudiu Frânc-Președinte FCBR, ne-a declarat că, dacă propunerile vor fi păstrate în forma actuală, mai precis, dacă se va menține obligativitatea alocării a 40 % din fondurile europene investițiilor în programele de mediu, atunci, fermierii României vor pierde ajutoare de peste 8 miliarde de euro! Iar această obligativitate nu îi privește doar pe fermieri, ci și pe procesatori, fie ei de carne, fie de lapte. În cazul lor, primul segment vizat este cel al ambalajelor, companiile fiind obligate de vremuri să adopte tehnologii care să permită, dacă nu în totalitate, un foarte înalt grad de reciclare a ambalajelor folosite. La acestea, trebuie adăugate celelalte tehnologii ”verzi” care vor trebui adoptate de urgență de fiecare agent economic. Toate acestea, se vor reflecta în prețul de la raft și vor afecta consumul, profitabilitatea fermierilor, a companiilor de procesare și, mai ales, a viabilității agroindustriei românești pe segmentele de carne și lapte, dar și pe celelalte segmente ale Industriei alimentare. Și, atenție, zodia Dezastrului e de abia la început!