Procesatorii de carne din România operează într-un context cu reglementări europene stricte privind sustenabilitatea, incluzând normele privind emisii de GES, tratarea deșeurilor și eficiența energetică. Implementarea Directivei UE privind instalațiile industriale mari (IED) presupune dotarea abatoarelor și unităților de tranșare cu sisteme de tratare a apelor uzate și recuperare a căldurii reziduale.

O unitate de procesare de capacitate medie (20–30 tone/zi) generează până la 5 m³ de apă uzată tehnologică pe tonă de carne procesată. Soluțiile moderne includ stații proprii de epurare biologică cu recuperare de biogaz și sisteme de refrigerare eficiente energetic. Echipamentele de tip air-chilling, în locul celor bazate pe apă, reduc consumul și impactul ecologic.

Indicatorii ESG devin esențiali pentru calificarea în lanțuri internaționale. Cerințele retailerilor includ ambalaje biodegradabile, etichete cu amprentă de carbon și sisteme de trasabilitate integrate. Aproximativ 60% din procesatorii mari din România au implementat standarde IFS/BRC și folosesc ERP-uri adaptate pentru lanțul frigorific.

De asemenea, investițiile în energii regenerabile (panouri solare, pompe de căldură, cogenerare) devin tot mai frecvente. Proiectele care integrează reducerea risipei alimentare prin valorificarea subproduselor (grăsimi, oase, proteine) sunt eligibile pentru finanțare în cadrul programelor de economie circulară.

Integrarea verticală – de la ferme la procesare și distribuție – oferă un avantaj competitiv suplimentar. În prezent, doar câteva grupuri mari controlează întregul lanț, dar tendința este de creștere a acestui model. Prin urmare, sustenabilitatea nu mai este doar o opțiune reputațională, ci o condiție de competitivitate.

(Foto: Freepik)