Din informările pe care le primim la redacție din partea Comisiei Europene, cunoaștem faptul că, în doar câțiva ani, vor exista norme obligatorii mult mai stricte, privind relația cu mediul. Din această perspectivă, aplicarea conceptelor sustenabilităţii în zona ambalajelor reprezintă una dintre cele mai acute preocupări, ştiindu-se faptul că o mare parte din deşeurile lumii moderne provin din această zonă. Un model, pentru companiile româneşti îl poate reprezenta Subliniem că, pentru sectorul de lactate, Australia a conceput un plan naţional de generalizare a materialelor reciclabile destinate ambalării, în cauză fiind utilizarea hârtiei şi a cartoanelor. Prncipiile unui program național La finalul anului 2012, The Australian Food and Grocery Council (AFGC) a pus la punct o strategie naţională menită a implementa conceptul de sustenabilitate în industria laptelui din acea ţară, cu precădere, în zona de ambalare. În acest sens, Ţara Cangurilor a optat pentru generalizarea ambalajelor din hârtie cartonată, înfiinţându-se Australian Packaging Convenant, organizaţie profesională menită a uniformiza, cel puţin la nivel de concept, aplicarea noilor decizii. Ideea de a adopta hârtia, ca principal material de ambalare a produselor lactate s-a conturat potrivit mai multor considerente. În primul rând, s-a luat în calcul progresele tehnologice deosebite înregistrate în domeniu. Apoi, atât posibilitatea de a folosi hârtia din deşeurile deja existente, cât şi reciclarea noilor ambalaje. Nu în ultimul rând, s-a luat în calcul rata de distrugere naturală a acestor ambalaje, mult mai avantajoasă decât în cazul altor materiale, precum plasticul sau sticla. Şi, în final, în favoarea deciziei s-a adus ca argument impactul ecologic. Ca linii directoare ale noii politici, s-au trasat următoarele imperative: - Focusarea permanentă pe creşterea importanţei sustenabilităţii;- Depăşirea actualului stadiu în care producătorii sunt mai puţin dispuşi să accepte implicaţiile conceptului de sustenabilitate şi rolul industriei ambalajelor în prezervarea mediului.- Considerarea hârtiei drept principalul material pe baza căruia să se realizeze ambalajele produselor lactate.Cartonul, cel mai prietenos cu mediul Factorii de decizie din Australia, alături de specialiştii din industria de ambalaje, consideră hârtia ca fiind, cel puţin din perspectiva sectorului de lactate, principalul element de menţinere a unui lanţ ecologic curat. Totodată, se recunoaşte impactul acestui material asupra lanţului de siguranţă alimentară, pentru asigurarea acestei condiţii primordiale fiind acceptate cele mai noi şi performante tehnologii. Totodată, prin folosirea cartoanelor (a hârtiei, ca materie primă de bază), se recunoaşte impactul social pe care ambalajele astfel realizate îl poate avea, cât şi impactul asupra mediului înconjurător. Aceste avantaje rezidă din reutilizarea imediată a ambalajelor folosite, precum şi a reducerii cantităţii de lemn care trebuie prelucrat în vederea obţinerii cartoanelor. Pentru aplicarea noii strategii, acţiunea tuturor celor implicaţi se va concentra pe: -Realizarea unui design care să înglobeze din start atât ideea de reciclare, de siguranţă alimentară, cât şi de comoditate în manevrarea de către consumatori, prin utilizarea unui minim de energie şi resurse.-Optimizarea ambalajelor din punctul de vedere al conceptului de sustenabilitate.-Colaborarea permanentă cu autorităţile, comunitatea de afaceri, şi retail-ul, pentru a se asigura reciclarea ambalajelor. Pentru punerea în practică a acestei strategii, autorităţile australiene vor verifica foarte strict atât activitatea companiilor de procesare a laptelui, a producătorilor de ambalaje, cât şi modul în care lanţul de reciclare funcţionează, în vederea permanentei eficientizări. În acest sens, legislaţia a fost modificată încă din luna decembrie a anului 2011, totul trebuind să se desfăşoare potrivit noilor cerinţe. Marile corporații colaborează intens Proiectul care a demarat la începutul acestui an îi va cuprinde pe toţi jucătorii, de aici, necesitatea reunirii lor în asociaţia mai sus-amintită, tocmai pentru a da coerenţă noii politici economice. Mai mult decât atât, iniţiatorii subliniază deosebitele oportunităţi pe care, în acest fel, le pot identifica toţi cei care activează în industria de ambalaje. Pentru punerea în aplicare a ultimelor decizii au fost cooptate Sustainability Victoria, Plastics and Chemicals Industries Association, Autoritatea Victoriană pentru Protecţia Mediului, Nestle, Kraft, Arnotts, Visy, Amcor and Coles şi Australian Food and Grocery Council. Toate acestea, la care se adaugă toţi procesatorii şi toţi cei care activează în industria ambalajelor, vor trebui să încheie parteneriate pentru a crea noi ambalaje din hârtie cartonată, în deplină conformitate cu legislaţia, precum şi în conformitate cu principiile sustenabilităţii. Design-ul noilor ambalaje trebuie să fie conform noilor parametri aprobaţi ai ciclului de reciclare integraţi în sistem, criteriile sociale, precum şi principii de coordonare a aplicării noilor decizii. Primele evaluări, la nivel naţional, vor fi făcute la începutul anului viitor. Sustenabilitate în România? De ce nu!? Faţă de problemele procesatorilor de lapte din România, concepte precum sustenabilitatea şi, mai ales, ideea unui plan naţional de implementare a acestuia ar putea să pară un moft. Doar că, lucrurile nu stau chiar aşa. În primul rând, la nivelul Uniunii se pune tot mai mult accent pe mediu, ecologie, aşadar, pe sustenabilitate. Orice analiză, privind viitorul economiei Uniunii Europene, orice predicţie este efectuată inclusiv luând în calcul şi această dimensiune, a prezervării mediului înconjurător. Nu mai puţin adevărat, trebuie găsit încă un motiv pentru a dinamiza vânzările furnizorilor de tehnologie, indiferent dacă ne referim la furnizare de energie, procesare, ambalare etc. Deocamdată, în România, compania care se mișcă în sensul dorit este Tetra Pak, venind în ultima perioadă cu noutăți din domeniul ambalajelor care se înscriu cu totul în conceptul de sustentabilitate. Astfel, în cursul acestei veri, firma a anunțat lansarea produsului LightCap 30, un capac din polietilenă de înaltă densitate (PEID) fabricată din trestie de zahăr. Prima companie din Europa care utilizează aceste capace biologice este TINE, un producător, distribuitor şi exportator de top din industria produselor lactate, cu sediul în Norvegia, iar laptele cu ciocolată va fi ambalat în ambalaje Tetra Brik Aseptic Edge cu capace biologice LightCap 30. Fiind convinși că aceste capace vor fi introduse și pe ambalajele laptelui românesc, să amintim și o altă noutate Tetra Pak, mai precis, ambalajele de carton fabricat din lemn provenit din păduri ”administrate responsabil și certificate după ultimele standarde în materie, adică, FSC. Ambalajele cu pricina au fost deja introduse pe fluxul final de producție de către Danone România, ele fiind umplute cu iaurturile Activia. Într-un comunicat, cele două companii afirmă cu îndreptățită mândrie: ” „Tetra Top, ambalajul iaurtului de băut Activia, devine astfel primul ambalaj al companiei Tetra Pak cu certificare FSC ales de un producător de alimente din România”. FSC, noul standard de certificare care vizează ambalajele Promotoarea noului sistem de standardizare și certidicare, prezent și în România,  este FSC (Forest Stewardship Council), o organizație independentă, neguvernamentală și non-profit, apărută în anul 1993 pentru a promova un management forestier responsabil în pădurile din întreaga lume. Organizația operează la nivel internațional și oferă servicii prin centrul FSC Internațional situat în Bonn, precum și prin intermediul unei rețele internaționale de Inițiative Naționale Principalele atributii ale FSC sunt: dezvoltarea de standarde; acreditarea de organisme de certificare și intiațive naționale FSC; etichetarea produselor din lemn, inclusiv a ambalajelor din lemn sau rezultate din prelucrarea lemnului. Prin utilizarea în fluxul de producție a produselor din lemn independent certificate, inclusiv a ambalajelor, se garantează că lemnul utilizat în produsul respectiv provine din păduri gestionate durabil, pe criterii sociale, economice și ecologice.