Regulamentul (UE) nr.
1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare
De modificare a
Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 și (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului
European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei,
a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a
Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor
2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al
Comisiei
(Text cu relevanță pentru SEE)
În vigoare de la 22 noiembrie 2011
(20) Principii
generale privind informarea consumatorilor
Legislația privind
informațiile referitoare la produsele alimentare ar trebui să interzică
utilizarea de informații care ar putea induce consumatorul în eroare, în
special în ceea ce privește caracteristicile produselor alimentare, efectele
sau proprietățile acestora ori atribuirea de virtuți medicinale produselor
alimentare. Pentru a fi eficientă, această interdicție trebuie extinsă asupra
publicității și prezentării produselor alimentare.
Articolul 7 – Practici
corecte de informare
-
Informațiile referitoare la produsele
alimentare nu trebuie să inducă cumpărătorul în eroare, în special:
a) în ceea ce privește caracteristicile produsului alimentar, în special
natura, identitatea, proprietățile, compoziția, cantitatea, data
durabilității minimale, țara de origine sau locul de proveniență, metoda
de fabricație sau de producție;
b) atribuind produsului alimentar efecte sau proprietăți pe care nu le
are;
c) sugerând că produsul alimentar posedă caracteristici speciale, atunci
când, în realitate, toate produsele similare posedă asemenea
caracteristici, mai ales evidențiind în mod special prezența sau absența
anumitor ingrediente și/sau nutrienți;
d) sugerând, prin prezentare, descrieri sau imagini, prezența unui anumit
produs alimentar sau ingredient, când, în realitate, o componentă prezentă
în mod natural sau un ingredient utilizat în mod normal în respectivul
produs alimentar a fost înlocuit(ă) cu altă componentă sau alt ingredient.
-
Informațiile referitoare la produsele
alimentare trebuie să fie precise, clare și ușor de înțeles de către
consumator.
-
Sub rezerva derogărilor prevăzute de
legislația Uniunii aplicabile apelor minerale naturale și produselor
alimentare cu destinații nutriționale speciale, informațiile referitoare
la produsele alimentare nu pot atribui niciunui produs proprietăți de
prevenire, tratament sau vindecare a bolilor umane și nu pot evoca astfel
de proprietăți.
Articolul 20 –
Omisiunea compușilor unui produs alimentar din lista ingredientelor
Fără a aduce atingere
dispozițiilor articolului 21, menționarea în lista ingredientelor a următorilor
compuși ai unui produs alimentar nu este obligatorie:
a) compușii unui
ingredient care, în cursul procesului de fabricație, au fost temporar extrași
pentru a fi reîncorporați apoi într-o cantitate care nu depășește conținutul
inițial;
b) aditivii alimentari și enzimele alimentare:
-
a căror prezență într-un produs alimentar se
datorează exclusiv faptului că erau conținuți în unul sau mai multe
ingrediente ale produsului respectiv, în conformitate cu principiul
transferului menționat la articolul 18 alineatul (1) literele (a) și (b) din
Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, cu condiția să nu mai îndeplinească nicio
funcție tehnologică în produsul finit;
-
sau care sunt utilizați ca adjuvanți
tehnologici;
c) substanțele suport și substanțele care nu sunt aditivi alimentari, dar
sunt utilizate în același mod și cu același scop ca substanțele suport și
care sunt utilizate în cantitățile strict necesare;
d) substanțele care nu sunt aditivi alimentari, dar care sunt folosite în
același mod și cu același scop ca adjuvanții tehnologici și care rămân
prezente în produsul finit, chiar dacă într-o formă modificată;
e) apa:
-
atunci când se utilizează în procesul de
fabricație numai pentru a permite reconstituirea unui ingredient utilizat
într-o formă concentrată sau deshidratată; sau
-
în cazul lichidului de acoperire care, în mod
normal, nu se consumă.
Articolul 18 –
Principiul transferului
-
Prezența unui aditiv alimentar este permisă:
a) într-un aliment compus, altul decât cele menționate în anexa II, în
cazul în care aditivul alimentar este permis într-unul dintre
ingredientele alimentului compus;
b) într-un aliment la care s-a adăugat un aditiv alimentar, o enzimă
alimentară sau o aromă alimentară, dacă aditivul:
i) este permis în aditivul alimentar, enzima alimentară sau aroma
alimentară conform regulamentului;
ii) a fost transferat în aliment prin intermediul aditivului, enzimei sau
aromei alimentare; și
iii) nu are nicio funcție tehnologică în produsul finit;
c) într-un produs alimentar care urmează să fie utilizat exclusiv la
prepararea unui aliment compus, cu condiția ca alimentul final să respecte
prezentul regulament.
-
Alineatul (1) nu se aplică formulelor de
lapte pentru sugari, formulelor de continuare, alimentelor pe bază de
cereale prelucrate și alimentelor dietetice destinate scopurilor medicale
speciale pentru sugari și copii mici, cu excepția cazurilor prevăzute
expres.
-
În cazul în care un aditiv alimentar adăugat
are o funcție tehnologică în produsul alimentar final, acesta este
considerat aditiv al produsului respectiv și trebuie să respecte
condițiile de utilizare aplicabile.
-
Fără a aduce atingere alineatului (1),
prezența unui aditiv alimentar utilizat ca îndulcitor este permisă într-un
aliment compus fără zaharuri adăugate, într-un aliment compus cu valoare
energetică redusă, în alimentele dietetice compuse destinate dietelor
hipocalorice, în alimentele compuse necariogene și într-un aliment compus
cu termen de valabilitate prelungit, cu condiția ca îndulcitorul să fie
permis într-unul dintre ingredientele alimentului compus.
Articolul 27 –
Instrucțiuni de utilizare
Instrucțiunile de
utilizare a unui produs alimentar trebuie indicate clar, astfel încât să
permită o utilizare corespunzătoare a produsului respectiv.
Articolul 36 – Cerințe
aplicabile
-
Atunci când informațiile referitoare la
produsele alimentare menționate la articolele 9 și 10 sunt oferite în mod
voluntar, acestea trebuie să respecte cerințele prevăzute în capitolul IV,
secțiunile 2 și 3.
-
Informațiile furnizate în mod voluntar
trebuie să respecte următoarele cerințe:
a) să nu inducă în eroare consumatorul, conform articolului 7;
b) să nu fie ambigue și să nu deruteze consumatorul;
c) să se bazeze, atunci când este cazul, pe date științifice relevante.