Ambalajul pentru lapte sau lactate nu mai este de mult o simplă cutie de carton sau o simplă folie din plastic, industria specifică furnizând în permanență noi și noi soluții tehnologice. Iată, așadar, o trecere sumară în revistă, a celor mai noi tendințe tehnologice în materie de ambalare a produselor lactate, tendințe rezumate de studiul ”Recent Trends in Packaging of Dairy and Food Products”, publicat de Science Direct.Ambalajul activ   Ambalajul activ utilizează o tehnologie care încorporează anumite elemente în foliile de ambalaj sau în recipientele de ambalare, prin care ambalajul, produsul și mediul interacționează pentru a prelungi termenul de valabilitate sau pentru a spori siguranța și proprietățile senzoriale ale produsului, precum și pentru menținerea calității produsului alimentar (Priyanka și Anita, 2014). Ambalajul activ este din ce în ce mai utilizat, mai ales în sectorul lactatelor.   Sisteme și filme de absorbție a oxigenului   Unele dintre cele mai eficiente inovații tehnologice este sistemul de eliminare a oxigenului din ambalaj. Materiale cum ar fi fierul, încorporat în structuri de ambalaj, combină chimic și elimină eficient oxigenul din interiorul ambalajului. Sistemul se bazează pe oxidarea fierului și a sărurilor feroase, pentru a forma un oxid stabil (de Abreu și colab., 2012). Un gram de fier va reacționa cu 300 cc. de O2 (Labuza, 2017). Mai pot fi însă utilizate și alte materiale, cum ar fi: sulfiți, bor, coloranți fotosensibili și enzime. Clasificarea absorbantului depinde de mecanismul de activare: auto activat, activat cu apă, activat cu UV, și viteza de reacție: rapidă, medie și cu efect lent. Principalii furnizori de astfel de soluții tehnologice, pe plan mondial, sunt: Ageless, Fresilizer, Oxyguard, Zero2, Vitalon, PureSeal, Bioka și   Un exemplu îl reprezintă ambalajul pentru iaurtul probiotic, îmbogățit cu oxidaza glucoză, menținându-se astfel niveluri scăzute de O2 dizolvat și viabilitatea celulară a B. longum și L. acidophilus dincolo de a 21-a zi de depozitare, la temperatura de refrigerare (Cruz și colab., 2012). Un studiu separat, privind laptele UHT ambalat cu film de absorbție de oxigen, a arătat o reducere în conținutul de oxigen dizolvat de 23% -28%, în timpul depozitării (Perkins et al., 2017).   Ambalaj cu absorbție de CO2   Amortizoarele de dioxid de carbon conțin materiale precum hidroxidul de calciu, hidroxid de sodiu, hidroxid de potasiu, oxid de calciu și silicagel. Mecanismul este dat de formula de mai jos:   CaO + H2O → Ca (OH) 2 Ca (OH) 2 + CO2 → CaC03 + H20   Ambalajul are aplicații în brânzeturi dar și în alte alimente. (Kerry și colab., 2016). Ambalaj cu amortizor de umiditate   În cazul alimentelor sensibile la umiditate, excesul în ambalaj poate avea efecte dăunătoare, cum ar fi coacerea (în produse pulverulente), înmuierea produselor (deserturi lactate cu adaosuri crocante), și umezirea produselor higroscopice (Brody et al., 2014). Pentru a contracara aceste acțiuni, în confecționarea ambalajului pot fi utilizate: dioxidul de siliciu-gel, oxid de calciu, clorura de calciu și amidonul modificat, care acționează ca absorbant de umiditate (Suppakul et al., 2013). Tehnologia se bazează pe umectarea între două straturi ale unui film foarte permeabil la vaporii de apă, controlând astfel excesul de umezeală. Controlul relativ al umidității (RH) se efectuează folosind săruri precum CaCl2, MgCl2, în materialele de ambalare. (Mohan et al., 2011). Eliberarea sau absorbția aromelor și a mirosurilor   Mirosurile și aromele neplăcute sunt neajunsuri ale întregii industrii alimentare. Includerea triacetatului de celuloză, a hârtiei acetilate, acid citric, sare feroasă, cărbune activ, argile și zeoliți, în materialul de ambalare, poate conduce la absoarbția aromelor și mirosurilor nedorite (Almenar et al., 2009), îmbunătățind calitatea organoleptică a produsului. De exemplu, ambalajul cu adaos de  carbon activ încetinește schimbările de proprietăți, îmbunătățind atributele senzoriale (Bailen și colab., 2016). Ambalaje pentru persoanele care suferă de intoleranță la lactoză   Beta-galactozidaza (lactaza), poate fi atașată covalent la densitate joasă, cu funcționalitate superficială a foliei de polietilenă care, în acest mod, acționează ca ambalaj activ. Acest tip de ambalaj este folosit pentru alimentele destinate persoanelor care suferă de intoleranță la lactoză, fiind utilizat în ambalarea laptelui și altor produse lactate (Goddard et al., 2017).   Ambalajul antimicrobian   Ambalajul antimicrobian este utilizat pentru a controla sau chiar și pentru a preveni creșterea nedorită a microorganismelor sau degradarea acestora, prin eliberarea de substanțe antimicrobiene. Practici cum ar fi adăugarea unui plic conținând substanță antimicrobiană în ambalaj, dispersarea agenților bioactivi în pelicula de ambalare sau acoperirea cu agenți bioactivi pe suprafața materialului de ambalare,  intră sub acest sistem. Acesta funcționează prin extinderea fazei de întârziere și prin reducerea fazei de creștere a microorganismelor. Clasa de compuși antimicrobieni include: anhidridă acidă, antibiotic, bacteriocin, acid organic, polizaharidă etc (Han, 2015). În acest scop, filmele de acoperire cu chitosan au fost testate împotriva Pseudomonas în brânză Emmental, înregistrându-se o reducere cu mai mult de două unități logaritmice a efectelor nedorite, făcând posibilă prelungirea duratei de depozitare. Materialele antimicrobiene cu denumire comercială sunt: AgION (AgION Technologies LLC, SUA), MicroFree (DuPont, USA), Sanitized (Sanitized AG/Clariant, Elveția), Zeomic (Shinanen New Ceramics Co., Japonia), MicroGardTM (Rhone-Poulenc, USA).   Ambalajul antioxidant   Componenții antioxidanți risipesc radicalii, inhibând inițierea și propagarea lanțului de rupere sau suprimarea formării radicalilor liberi, prin legarea la ionii metalici, reducând peroxidul de hidrogen și suprimarea superoxidului și a oxigenului singlet. În acest scop sunt utilizați compuși, cum ar fi plantele aromatice, vitaminele naturale (vitamina C și vitamina E) și polifenolul (Murthy et al., 2012). Substanțe precum BHA și BHT pot fi, de asemenea, încorporate în filme poliolefine (Brody, 2011), fiind indicate în ambalarea laptelui praf. (Restrepo și colab., 2016).   Ambalaje cu indicatori de temperatură (TTI)   Siguranța și calitatea produselor sunt afectate de variațiile de temperatură și, prin urmare, este necesară monitorizarea acesteia în timpul depozitării. Indicatorii de temperatură-TTI, sunt dispozitive care arată schimbarea ireversibilă a unei caracteristici fizice, de obicei, culoare sau formă, ca răspuns la temperatura presetată (Pavelkova, 2013). Indicatorii TTI monitorizeză rodusul în mod continuu,  înregistreză datele și indică influența generală a istoricului temperaturii pe produs. Răspunsul se face la substanțele chimice și modificările enzimatice sau microbiologice (Taoukis, 2012). În funcție de mecanismul de răspuns, TTI pot oferi un istoric parțial sau complet. Indicatorii TTI disponibili sunt MonitorMarkTM-3MTM (indicator bazat pe etichetă cu difuzie), Timestrip, Fresh-Check (bazat pe polimeri), Checkpoint (bazat pe sistemul enzimatic). Etichete cu identificare rin frecvență radio   Identificarea prin radiofrecvență (RFID) este un sistem care utilizează unde radio pentru a urmări produsele, oferind informații privind calitatea acestuia. RFID utilizează etichete speciale sau transpondere (transportatori de date), receptoare și sisteme informatice (software, hardware, rețele și baze de date) (Brody și colab., 2017).