„O administraţie trebuie să-şi asume o politică anume. Prin decizia de retrimitere a Codului fiscal în Parlament preşedintele Klaus Iohannis a creat o breşă. Există această tripletă guvern - Parlament - preşedinte. Dacă preşedintele nu ar fi retrimis proiectul Parlamentului exista un consens. Aşa ai creat o breşă în faţa pieţelor. Laşi sentimentul că, dacă vine un alt guvern nu va pune în practică măsurile adoptate“, spune ministrul finanţelor. Faptul că şi guvernatorul Mugur Isărescu a avut obiecţii faţă de nivelul major al relaxării fiscale este firesc, din punctul de vedere al ministrului, care punctează însă că o astfel de abordare este „conservatoare“. „Trebuie să avem o abordare mai îndrăzneaţă. Eu sunt un ministru probusiness. Schimb abordarea conform căreia dincolo de cifre nu există nimic.“, a adăugat domnul Teodorovici în cadrul unui interviu acordat Ziarului financiar. România a avut în 2014 un deficit bugetar de 1,9%, sub ţinta stabilită de legea bugetului. Însă România şi-a asumat în faţa UE o ţintă de deficit bugetar de 1,2% în 2016, astfel încât să se încadreze în ţinta de deficit structural de 1% din PIB stabilită prin MTO (obiectivele pe termen mediu) constrângătoarea directivă de rigoare bugetară a UE pe care România a inclus-o în legislaţia internă în 2012, în timpul guvernului Ungureanu. Depăşirea ţintei de deficit de 1,2% din PIB în 2016, din cauza măsurilor de relaxare fiscală, a fost raţiunea oficială pentru care preşedintele Klaus Iohannis a retrimis săptămâna trecută legea codului fiscal în Parlement.