UE ar trebui să ofere operatorilor lanțului alimentar un cadru comun pentru sistemele alimentare care să alinieze toți actorii din industrie la durabilitate, a declarat Dirk Jacobs, directorul general al FoodDrinkEurope, pentru Euractiv.

Un sistem mai ecologic

FoodDrinkEurope, un lobby cu sediul la Bruxelles, reprezintă unele dintre cele mai mari multinaționale de alimente și băuturi din lume, inclusiv Mondelēz, Nestlé, Coca-Cola și Unilever, precum și federații naționale de afaceri, inclusiv întreprinderi mici.

Sectorul este cea mai mare industrie de producție din Europa în ceea ce privește cifra de afaceri și ocuparea forței de muncă, potrivit organizației.

În 2020, Comisia și-a prezentat Strategia Farm to Fork (F2F) ca parte a Green Deal pentru a face sistemul alimentar al UE mai ecologic, mai durabil și mai sănătos, anunțând un cadru juridic la nivelul UE pentru un sistem alimentar durabil pentru a asigura coerența politicilor între toate inițiativele de mediu și climat.

Cu toate acestea, Comisia nu a dezvăluit niciodată această propunere, deoarece s-a confruntat cu dificultăți de reglementare din multe sectoare economice, în special agroalimentare, până la sfârșitul mandatului său.

„Nu aveam cadrul legislativ de la Farm to Fork privind sistemele alimentare durabile”, a spus Jacobs. „Este incert dacă acest proces va continua, dar este nevoie de un cadru care să-i pună pe toți în aceeași direcție cu privire la ceea ce înțelegem prin durabilitate.”

Jacobs a criticat „abordarea de sus în jos” a Comisiei cu privire la politicile alimentare durabile în perioada 2019-2024. „Este clar că împingerea Green Deal și Farm to Fork asupra operatorilor, fermierilor sau producătorilor nu funcționează.”

El a pledat pentru co-crearea unui sistem care să recompenseze fermierii și producătorii pentru investițiile în durabilitate.

Calea stâncoasă către durabilitate

Marii jucători din industria alimentară și a băuturilor și-au arătat sprijinul pentru anumite eforturi de sustenabilitate în timpul mandatului anterior, cum ar fi litigioasa Legea pentru restaurarea naturii.

Cu toate acestea, această legislație ar avea un impact redus asupra operațiunilor de zi cu zi ale companiilor alimentare, deoarece îndeplinirea obiectivelor legii ar reveni în principal asupra administrațiilor naționale, proprietarilor de terenuri și fermierilor.

În schimb, Jacobs a evidențiat provocările implementării altor legi de mediu care afectează direct industria alimentară, cum ar fi regulamentul UE împotriva defrișărilor (EUDR).

Intrând în vigoare în 2025, EUDR solicită importatorilor europeni să dovedească că produsele lor, inclusiv cacao, cafea, animale și ulei de palmier, nu provin din terenuri defrișate.

Jacobs a subliniat că „fără îndrumări din partea Comisiei”, implementarea va fi dificilă.

Operatorii de afaceri, a spus el, „trebuie să știe ce fel de sisteme IT să folosească și care sunt cerințele pe care trebuie să le solicite furnizorilor lor, precum și cerințele de raportare”. „Este o investiție uriașă pentru companii.”

Cu toate acestea, producători precum Mondelēz, Nestlé și Mars – membri ai FoodDrinkEurope – au fost, de asemenea, criticați de ONG-uri pentru că au obținut miliarde de profituri din vânzările de ciocolată în 2023, în timp ce cultivatorii de cacao obțin puține beneficii.

În mod similar, FoodDrinkEurope s-a opus revizuirii regulilor UE de ambalare, adesea descrisă ca fiind unul dintre dosarele cele mai agresive din mandatul actual, condamnând propunerea drept „infuncționabilă” în noiembrie 2022.

„Pentru multe dintre aceste fișiere, implementările ar trebui să se concentreze foarte mult pe a ajuta operatorii”, a spus Jacobs.

Noi începuturi

Cu toate acestea, șeful industriei a recunoscut schimbarea Comisiei față de abordarea sa anterioară unidirecțională de elaborare a politicilor.

În ianuarie, Comisia a lansat un dialog strategic privind viitorul agriculturii, o inițiativă anunțată de președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, în discursul său anual privind starea Uniunii, pentru a aborda reacția sectorului agroalimentar împotriva Pactului Verde.

Jacobs a lăudat această inițiativă, care include organizații din industrie precum FoodDrinkEurope, asociații de consumatori, ONG-uri de mediu și grupuri agricole.

Cu toate acestea, el a remarcat că acest dialog ar fi trebuit să înceapă atunci când era creată de la Farm to Fork.

„Un dialog la început ar fi ajutat la depolarizarea unor discuții și ar fi creat mai multă coproprietate între diferiți jucători”, a adăugat el.

Șeful industriei a cerut, de asemenea, o mai bună coordonare între diferitele departamente ale Comisiei. O mare parte din legislația Green Deal care afectează industria agroalimentară a fost gestionată de diferiți comisari și direcții.

De exemplu, Departamentul de Sănătate și Siguranța Alimentelor a elaborat regulile de reducere a pesticidelor, Departamentul de Mediu a elaborat regulamente de ambalare, iar Departamentul de Agricultură a gestionat indicațiile geografice pentru produsele alimentare.

„Vorbesc cu oficialii Comisiei care recunosc că este nevoie de o mai bună aliniere în cadrul diferitelor departamente și diferite directoare”, a spus Jacobs.

Pentru a aborda acest lucru, el a propus un rol centralizat în cadrul Comisiei, care unește portofoliile agricole și alimentare. Acest rol, a adăugat el, ar trebui să meargă „dincolo de o funcție standard de comisar” și să fie deținut de un vicepreședinte executiv.

„Industria alimentar[ este un sector strategic pentru competitivitatea Europei, sustenabilitatea și securitatea acesteia, dar și în ceea ce privește criza, pregătirea și rezistența”.

„Este o necesitate absolută să aducem alimentele mai sus pe agenda politică și să avem politici mai bine coordonate”, a conchis el. (Foto: Dreamstime)