După cum notează AllAboutFeed, economii semnificative în utilizarea resurselor de teren și apă pot fi realizate prin utilizarea sporită a subproduselor în sectorul furajelor, au descoperit cercetătorii.

Înlocuirea culturilor consumatoare de energie cu subproduse agricole

În timp ce alimentele de origine animală contribuie la 16% din aprovizionarea globală cu alimente și reprezintă o sursă importantă de proteine în alimentația umană, producția lor utilizează o parte disproporționat de mare din terenul agricol și resursele de apă.

Studiul a arătat că o înlocuire cu 11-16% a culturilor consumatoare de energie utilizate în prezent ca hrană pentru animale, cum ar fi manioc și cereale, cu produse secundare agricole, ar economisi între aproximativ 15,4 și 27,8 milioane de hectare de teren și 3-19,6 km cubi. și 74,2- 137,9 km cubi de apă albastră și verde, pentru creșterea altor culturi alimentare.

Producția de hrană pentru animale poate concura cu producția de hrană pentru plante

Această economisire a resurselor naturale, spun cercetătorii, este o strategie adecvată pentru reducerea utilizării nesustenabile a resurselor naturale atât la nivel local, cât și global, prin comerțul virtual cu pământ și apă. De asemenea, arată că producția animală poate, prin urmare, să concureze direct sau indirect cu producția de alimente vegetale.

Produsele agricole sunt definite ca produse secundare derivate din prelucrarea culturilor primare, cum ar fi cerealele și zahărul. Studiul a implicat examinarea tărâțelor de cereale, a pulpei de sfeclă de zahăr, a melasei, a reziduurilor de distilerie și a pulpei de citrice.

Camilla Govoni, cercetător la Politecnico de Milano, Italia, a spus că nu numai că utilizarea subproduselor agricole în alimentația animalelor scade concurența dintre sectoare și presiunile asupra resurselor, dar ar crește și disponibilitatea caloriilor care pot fi alocate direct pentru dieta umană: „Dacă resursele economisite sunt folosite în alte scopuri, inclusiv pentru producerea de alimente vegetale lipsite în dietele actuale, ar îmbunătăți securitatea alimentară în mai multe țări, cu alegeri alimentare mai sănătoase și mai durabile.

Utilizarea ingredientelor alternative în dieta animalelor ar duce la o durabilitate sporită și la reducerea impactului asupra mediului nu numai la nivel local, unde compania crește și produce carne și produse de origine animală, ci și pe distanțe mari.

Maria Christina Rulli, profesor de Hidrologie și coordonator al Laboratorului Glob3ScienCE, a adăugat că o scădere a cererii de furaje ar putea duce la un import mai mic de furaje, producând beneficii economice și socio-ecologice: „Producția anumitor produse furajere corespunde de fapt supra- presiunea asupra resurselor de apă și defrișările, cu efecte în consecință asupra concentrației gazelor cu efect de seră în atmosferă și pierderea biodiversității.”

Scăderea intersectorială a cererii de cereale

Ea a spus că scăderea intersectorială a cererii de cereale a fost deosebit de importantă, având în vedere că oferta de astfel de culturi este în pericol din cauza conflictului Ucraina/Rusia, a efectelor reziduale ale pandemiei de Covid 19 și a condițiilor meteorologice extreme induse de schimbările climatice.

Principala provocare este, astfel, de a explora furaje inovatoare care pot funcționa ca o alternativă la cele convenționale

Nutriție inovatoare

Luciano Pinotti, profesor de nutriție și alimentație la Universitatea din Milano, a adăugat că, transformând furajele și subprodusele agricole în produse și servicii cu valoare adăugată ridicată, producția animală aduce o contribuție fundamentală la bioeconomie.

Creșterea de animale este adesea considerată responsabilă pentru un impact global semnificativ asupra mediului, motiv pentru care este esențial să regândim în special alimentația animalelor, deoarece este unul dintre principalele motive pentru competiția pentru resurse.

Abordarea trebuie să fie dezvoltarea „nutriției animale inteligente”, în care cercetarea trebuie să vină cu soluții pentru a crește producția de proteine animale fără a crește amprenta de mediu a proteinelor animale.

De aici și importanța studierii nutriției animalelor nu numai din punct de vedere al concurenței, ci și din punct de vedere al sinergiilor și complementarității cu alimentația umană, astfel încât să se optimizeze utilizarea nutrienților în lanțul alimentar.

Principala provocare este, prin urmare, explorarea furajelor inovatoare care pot funcționa ca o alternativă la cele convenționale, posibil să nu concureze cu alimentația umană, să facă parte din economia circulară și să fie destinate „o singură nutriție”. (Foto: Freepik)