Impactul maladiei Covid-19 a fost devastator pentru economia mondială. Efectele ei se manifestă din plin, pe toate meridianele, și acum, și se vor manifesta și în viitor. Se pot face, însă, unele predicții, iar, de această dată, am preferat să vă prezentăm analiza specialiștilor de la ABN Amro, care au realizat studiul cu titlul ”Consumers in the coronavirus Era”.
Revizuire cu minus
Evident, analiza celor de la ABN Amro începe cu situația economiei în general, și cu reliefarea aspectelor care țin de puterea de cumpărare a populației, de șomaj, recuperare economică etc. Pornind de aici, se poate spune că evoluția situației internaționale influențată masiv de pandemia Covid-19, care a determinat extinderea și lărgirea blocajului în zona euro și SUA, a determinat analiștii de la ABN Amro să facă o revizuire în jos a așteptărilor de referință pentru economie, în 2020. Mult mai grav este că toate scenariile sunt supuse unei incertitudini extreme. De aici, o privire mai detaliată asupra presupunerilor.
În scenariul de bază, combinarea blocărilor mai lungi și mai largi provoacă daune economice mai severe decât ne-am asumat până acum. În special în SUA, dar și în alte părți, acest lucru este cauzat de concurența evoluțiilor negative, cum ar fi accelerarea șomajului, o scădere mai accentuată a investițiilor, mai multe falimente, condiții financiare mai strânse și, în sfârșit, perturbări greu de rezolvat în lanțul de aprovizionare.
Presupunerea că distanța socială trebuie respectată până cel puțin la sfârșitul acestui an rămâne. În ciuda acestor presupuneri neschimbate, am redus și scenariul de bază, având în vedere blocarea mai lungă și mai largă impusă în țările principale de export. Pe baza acestor evoluții în comun, noul scenariu de bază al ABN Amro prevede o recesiune globală oarecum mai profundă, precum și efecte secundare mai puternice, care vor întârzia recuperarea și vor provoca o dublă scufundare a economiei mondiale la sfârșitul acestui an. În acest caz, zona euro se va scufunda într-o recesiune reînnoită în T4 2020 și T1 2021.
Lumea business în perioada Post-Covid 19
Majoritatea rezultatelor economice din scenariul de bază al ABN Amro depind de durata blocajului, de eficacitatea măsurilor fiscale și monetare luate pentru susținerea economiei în timpul blocajului și de măsura în care producția economică poate recupera. La nivel mondial, impactul asupra economiei se reflectă cel mai bine în indicii managerilor de achiziții, care se scufundă în minimul istoric.
În scenariul de bază, specialiștii ABN Amro presupun că lumea va copia încet, dar sigur, modelul de recuperare din Asia. Cu alte cuvinte, testarea intensivă, alături de un sistem de urmărire a mișcării umane, pentru a identifica cine a putut fi în contact cu o persoană infectată., va permite țărilor să izoleze grupuri mici în care s-a produs infecția, astfel încât restul societății să își poată continua viața. Purtarea măștilor de față este, de asemenea, presupusă a deveni o practică largă. Această combinație de testare, tehnologie și schimbare de comportament ar trebui să ajute viața economică să revină încet pe cale.
Întâlnirile mai mari, cum ar fi evenimentele culturale sportive, ar putea fi reluate. În acest caz, turismul ar putea să înceapă încett, însă consumul total pentru 2020 este estimat a fi cu 5% mai mic decât nivelul din 2019, în parte datorită șomajului crescut. Cât privește turismul, el dă semne de gravă recesiune care nu va fi recuperată până la finalul anului.
Ajutorul instituionalizat nu este suficient
Guvernele și autoritățile monetare au întreprins acțiuni mai viguroase ca niciodată, dar nu au putut decât să atenueze o parte din daune. Stimulerea fiscală discreționară se află în prezent la 6% din PIB în SUA, și 2,5% în zona euro. Pachetul de urgență pe care Eurogrupul l-a convenit se ridică la 500 de miliarde de euro și constă în acordarea țărilor la un acces aproape necondiționat la facilitatea de creditare a MES, în termen de două săptămâni. În plus, capacitatea de creditare a Băncii Europene de Investiții va fi crescută, iar Comisia Europeană înființează un fond de șomaj în valoare de 100 de miliarde de euro.
Acordul include, de asemenea, crearea unui fond de redresare care să ajute economia zonei euro după perioada crizei. Mărimea fondului și condițiile de finanțare sunt încă elaborate. În ceea ce privește politica monetară, ne așteptăm la un angajament continuu de a face orice este nevoie, inclusiv achiziționarea de obligațiuni extinse și orice altceva este necesar pentru a menține piețele funcționale fără probleme.
Declinul global al cererii a fost principalul motiv pentru care ne putem revizui din nou așteptările față de China. Ne așteptam deja ca China să afișeze o contracție anualizată neobișnuit de bruscă, dar, pe baza ultimelor date macro, ABN Amro a redus și mai mult prognoza. Acestea fiind spuse, prăbușirea creșterii globale și a comerțului mondial va aduce, evident, o puternică atenuare a recuperării în cel de-al doilea trimestru. În total, prognoza noastră de creștere pentru întregul an 2020 este chiar mai mică decât înainte.
Rezultatul va fi și mai mult șomaj și falimente și o înăsprire suplimentară a condițiilor financiare, ceea ce va duce la o recuperare mai lentă după blocare și o scădere dublă mai profundă, din cauza efectelor din a doua rundă, descrise mai sus.
Întreprinderile vor încerca, fără îndoială, să profite la maxim, trecând la modelele de încasări online. Măsura în care reușesc să facă acest lucru va determina scăderea consumului.
Contracție de 8 % a PIB-ului global
După cum este descris în scenariul de bază, analiștii ABN Amro se așteaptă ca produsul intern brut (PIB) global să contracteze cu aproximativ 8%. Principalul catalizator al acestei recesiuni este scăderea accentuată a consumului privat, care reprezintă aproximativ 45% din produsul intern brut total (PIB).
În condiții de Covid-19, cheltuielile consumatorilor au scăzut brusc și asta nu este o surpriză. Sute de magazine și unități de turism au fost obligate să se închidă, iar călătoriile și excursiile turistice sunt în afara agendei. Pentru a măsura scăderea exactă a cheltuielilor consumatorilor, am folosit date interne de tranzacții în timp real și un set de date CBS, pentru a estima impactul direct al coronavirusului asupra cheltuielilor.
Presupunerea este că, din cauza blocajului mondial, consumul va scădea 4,75% în fiecare trimestru din 2020, în ciuda ridicării pas cu pas a măsurilor, cu o reducere suplimentară de 0,25%. Prin urmare, în acest scenariu, consumul va scădea la o rată fără precedent, de aproximativ 5% y-o-y. Pentru comparație, declinul în punctul scăzut al crizei financiare din 2009 a fost de aproximativ 2%.
Dezmățul consumerist, șters din mintea consumatorilor
Datele ABN Amro arată că cheltuielile consumatorilor au scăzut cu o medie de aproximativ 13%. Această medie omite ziua de ”cumpărare în panică” din multe țări europene, la jumătatea lunii martie 2020. Mai multe tendințe interesante au apărut din datele privind cheltuielile consumatorilor și este foarte posibil ca ele să se fixeze pentru ani de zile, ca modele de consum. Iată câteva:
Supermarketurile și magazinele locale: Când a izbucnit criza, consumatorii au cheltuit mult mai mult pentru mâncare și băutură, dar creșterea cheltuielilor totale cu alimente s-a aplatizat în ultimele săptămâni ale lunii martie și în prima jumătate din aprilie. Acestea fiind spuse, cheltuielile cu alimente zilnice vor rămâne mai mari din punct de vedere structural, atâta timp cât unitățile de ospitalitate sunt închise și unde oamenii lucrează mai ales de acasă. În plus, consumatorii cheltuiesc mai mult în magazinele alimentare specializate. Munca forțată la domiciliu lasă probabil oamenilor mai mult timp să facă cumpărături la aceste magazine.
De la offline, la online: Vedem o schimbare clară, de la offline la online: produsele și serviciile pe care consumatorii le-au achiziționat fizic sunt acum parțial achiziționate online. De fapt, această tendință s-a accelerat în ultimele săptămâni, probabil pentru că retailerii și consumatorii care au fost anterior mai puțin activi online, apelează acum la ambele platforme digitale. În săptămânile trecute comenzile online plasate la restaurante s-au dublat față de 2019. Această creștere nu diminuează însă în niciun fel scăderea (-74%) a cheltuielilor în unitățile tradiționale de ospitalitate. Piața meselor livrate la domiciliu este mult mai mică decât piața totală din afara casei. Piața livrărilor de masă valorează aproximativ 1,7 miliarde EUR, în timp ce piața din afara caselor reprezintă 19 miliarde EUR.
Diferența dintre cheltuielile de weekend și de zilele de muncă dispare: Există o scădere marcată a consumului de weekend, față de 2019. Consumul mediu în weekendurile care au început cu data de 21 martie, a fost cu 30% mai mic, decât în weekendurile comparabile ale anului trecut. În perioada de blocare, nu există aproape nici o diferență între zilele lucrătoare și week-end. Motivul principal este că cheltuielile în baruri și restaurante tind să fie concentrate în weekend. Acum, că multe dintre aceste unități sunt închise, nefiind rentabile, numărul tranzacțiilor s-a redus în mod evident la o fracțiune din totalul anterior. Mai mult, faptul că multe persoane lucrează de acasă, înseamnă că achizițiile obișnuite de weekend, cum ar fi magazinele de specialitate și bricolaj, sunt de asemenea răspândite de-a lungul săptămânii. Pe scurt, modelul tradițional de cheltuieli, cu vârfurile de weekend, se aplatizează într-un model mai egal pe parcursul întregii săptămâni.
Achizițiile de bunuri de folosință îndelungate: Bunurile cu durata de viață de un an sau mai mult reprezintă aproximativ 20% din totalul cheltuielilor consumatorilor. În mod clar, consumatorii au adus aceste achiziții. Cheltuielile cu consumabilele pentru grădină au fost în medie cu 40% mai mici, decât în zilele normale. Vânzările de echipamente electronice (în principal online), au crescut, de asemenea, brusc (50%), în săptămâna după ce a fost anunțată blocarea, dar au scăzut din nou încet, de atunci. Aceste achiziții au fost parțial legate de munca la domiciliu forțată și altfel nu s-ar fi făcut. Natura durabilă a majorității acestor bunuri de consum, înseamnă că acestea nu vor avea loc ulterior, în cursul anului. Prin urmare, este puțin probabilă o renaștere puternică a achiziționării de bunuri de consum durabil, în a doua jumătate a anului 2020.
Recuperarea va fi dificilă
Așteptarea ABN Amro este ca societatea de distanțare socială să lase o amprentă îndelungată asupra economiei globale. Sectoarele de agrement și ospitalitate sunt și vor fi în mod deosebit lovite greu, și în continuare, întrucât modelul lor de afaceri este în special în contradicție cu distanțarea socială. Aceste două categorii reprezintă în comun aproximativ 8% din cheltuielile consumatorilor.
În continuare, efectele negative din a doua etapă vor avea loc inevitabil, din cauza veniturilor și pierderilor de avere descrise mai sus. Și un alt factor important este incertitudinea, care determină gospodăriile să amâne achizițiile majore, cum ar fi o casă nouă sau o mașină. Având în vedere natura extrem de prociclică a economiei, redresarea după recesiunea preconizată în 2020 va fi un exercițiu ascendent.
Prin urmare, specialiștii ABN Amro se așteaptă ca consumul să crească din nou în finalul anului 2020, dar nu la nivelul său anterior. Pentru anul 2021, se prevede o creștere a consumului de 4,5%, lăsând cheltuielile totale ale consumatorilor la sfârșitul anului 2021, dar încă sub nivelul atins la sfârșitul anului 2019.