Într-un moment în care industria alimentară revine în centrul dezbaterilor privind competitivitatea, balanța comercială și securitatea alimentară, dialogul Meat.Milk. alături de Aurel Popescu – președinte al ROMPAN și ROMALIMENTA – depășește registrul unei retrospective profesionale. Este o incursiune în istoria recentă a morăritului și panificației din România, privită prin experiența directă a unuia dintre puținii lideri care au traversat integral această transformare a țării.

A ales să nu intre în politică, dar a negociat cu toate guvernele. A preferat să spună lucrurilor pe nume, chiar și atunci când asta a incomodat.

Absolvent al Academiei de Studii Economice în 1974, a intrat în producție într-o fabrică de pâine considerată nouă pentru acea perioadă, dar bazată pe tehnologie instalată în anii 1962–1965. Sectorul fusese modernizat în limitele economiei planificate, însă progresul tehnologic ulterior a fost lent. Extracțiile de făină erau restrânse, eficiența energetică redusă, iar flexibilitatea industrială aproape inexistentă.

În anii ’80, pâinea a devenit un indicator al echilibrului social. Distribuirea pe cartelă, consumul care depășea 130 kg pe cap de locuitor anual și utilizarea pâinii inclusiv ca furaj arătau presiunea asupra sistemului. Pentru un tânăr economist intrat în producție, această perioadă a însemnat mai mult decât o etapă profesională: a fost o formă de responsabilitate publică într-un sistem rigid, în care fiecare decizie tehnică avea consecințe sociale.

După 1990, ruptura instituțională a fost severă. Întreprinderile județene s-au fragmentat, iar monopolul temporar de stat asupra grâului a generat blocaje majore. În acel moment critic, ministrul Agriculturii i-a solicitat direct să identifice o soluție de organizare a sectorului. A convocat directorii din toată țara, a analizat cadrul legislativ existent și a identificat Legea nr. 21 din 1924 privind asociațiile ca temei juridic pentru constituirea unei structuri profesionale. Pe această bază a fost fondată asociația societăților de morărit și panificație, nucleul viitorului ROMPAN.

Demersul a fost prezentat prim-ministrului, care a emis ulterior Hotărârea de Guvern din 1991 privind asocierea profesională. Modelul a devenit precedent pentru organizarea patronatelor în economia românească post-decembristă. Din acel moment, Aurel Popescu nu a mai fost doar un participant la tranziție, a devenit unul dintre liderii ei sectoriali.

Când structurile s-au prăbușit, nu a ieșit din sistem. A ales să-l reconstruiască. A devenit interfața permanentă dintre industrie și stat, dintre producător și decident, dintre stabilitatea alimentară și realitatea economică.

A traversat crizele grâului din anii ’92–’94, apoi secetele și blocajele începutului anilor 2000. În 2003, când România a fost nevoită să importe aproape un milion de tone de grâu pentru a acoperi deficitul intern, presiunea nu a fost doar asupra pieței, ci și asupra credibilității sectorului. În acele momente, președintele ROMPAN, Aurel Popescu, a fost nevoit să găsească soluții rapide: negocieri cu autoritățile, apel la rezervele de stat, dialog cu parteneri externi, coordonare internă. Era vorba despre continuitatea producției.

În paralel, a înțeles că supraviețuirea pe termen lung nu poate exista fără modernizare. A mers personal în Elveția și Austria pentru a vedea tehnologia care schimba morăritul occidental. A convins colegii de breaslă că retehnologizarea nu este opțională. A identificat mecanismele de finanțare și a obținut garanții de stat pentru primele investiții majore. Primele mori și fabrici de paste modernizate au devenit model pentru restul sectorului.

În 2013, reducerea TVA la pâine de la 24% la 9% a marcat una dintre cele mai importante reforme fiscale din industria alimentară. Măsura, susținută constant de Aurel Popescu în dialogul cu Ministerul Agriculturii și Guvernul, a avut efecte vizibile: scăderea prețului final și creșterea gradului de fiscalizare într-un sector puternic afectat anterior de evaziune. Extinderea cotei reduse la toate alimentele în 2015 a confirmat impactul sistemic al deciziei. Alături de investițiile de aproximativ 1 miliard de euro atrase în modernizarea morăritului și panificației, această reformă rămâne una dintre realizările structurale majore ale sectorului, gestionate sub coordonarea președintelui ROMPAN, Aurel Popescu.

Este o constantă profesională care traversează peste cinci decenii de istorie economică românească. A văzut sisteme prăbușindu-se și altele construindu-se, a traversat lipsuri, modernizare, crize și reforme — și a rămas. Pentru sectorul morăritului și panificației, numele său este legat de continuitatea unui domeniu care hrănește zilnic o țară întreagă. Într-o industrie în care stabilitatea înseamnă echilibru social, a ales responsabilitatea în locul vizibilității și construcția în locul retragerii.

„Cred că e destin și e și dedicație.”

O viață în slujba pâinii românești și a industriei alimentare.

Aurel Popescu – președinte ROMPAN și ROMALIMENTA.