Pe măsură ce consumatorii devin din ce în ce mai conștienți de impactul sistemului alimentar asupra planetei, mențiunile de mediu pe ambalajele de alimente și băuturi sunt din ce în ce mai comune. În timp ce informațiile consumatorilor pot juca un rol în ghidarea consumatorilor către opțiuni mai sustenabile, unele afirmații ecologice, cum ar fi ”neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon” pot deruta și induce în eroare cumpărătorii atunci când cumpără produse alimentare și băuturi din supermarket. Cadrul legislativ actual permite autorităților sau instanțelor să intervină numai odată ce prejudiciul este făcut și consumatorii au fost deja induși în eroare. În primul rând, consumatorii nu ar trebui să fie expuși unor astfel de practici înșelătoare și de aceea Biroul European pentru Protecția Consumatorilor-BEUC, solicită interzicerea acestor afirmații în UE, după cum reiese din documentul ”A climate-neutral food basket. Too good to be true?”

Vopsim cioara? Nu, ”înverzim” alimentul

Pe măsură ce consecințele crizei climatice devin extrem de evidente, consumatorii sunt din ce în ce mai îngrijorați de impactul asupra mediului al achizițiilor lor. Ca urmare, mulți dintre ei sunt acum dispuși și doresc să cumpere produse mai durabile.

Un sondaj BEUC realizat în 2019 a arătat că peste jumătate dintre consumatorii europeni spun că preocupările legate de sustenabilitate au o influență oarecare (42,6%) sau foarte mare (16,6%) asupra alegerilor lor alimentare. Două treimi sunt dispuși să-și schimbe obiceiurile alimentare pentru mediu, dar se luptă să transforme intenția în fapte, parțial din cauza provocării de a identifica opțiunile durabile în magazin.

La rândul lor, companiile au reacționat și numărul de afirmații care promovează un brand sau presupusele acreditări ecologice ale produsului de pe piață au explodat, sectorul alimentar nefiind o excepție.

Cu toate acestea, pe măsură ce afirmațiile ecologice au devenit mai obișnuite, la fel a devenit și practica ”greenwashingului” (mai precis tradus: ”înverzirii” produsului), unde afirmațiile pot avea mai mult de a face cu marketingul, decât cu acțiuni serioase de mediu.

Manipularea consumatorilor

În timp ce tranziția către un sistem alimentar mai durabil nu ar trebui și nu poate să se bazeze doar pe alegerile individuale ale consumatorilor, informațiile despre alimente sunt un instrument care îi poate ajuta pe cumpărători să se orienteze către opțiuni mai durabile, cu condiția ca informațiile să fie fiabile, semnificative și ușor de înțeles.

Un tip de afirmație ecologică care a devenit extrem de comună pe rafturile alimentelor în ultimii ani sunt cele care se referă la impactul produselor alimentare asupra climei, sugerând că produsele sunt ”neutre în carbon”, ”neutre în CO2” sau ”neutre din punct de vedere climatic”. Această practică este inexactă din punct de vedere științific și induce în eroare consumatorii și, prin urmare, BEUC solicită interzicerea acestor afirmații.

Împreună cu membrii Biroului, au fost adunate câteva exemple ale acestor afirmații înșelătoare în toată Europa pentru a evidenția proliferarea lor în sectorul alimentar și problemele pe care le ridică pentru confuzia consumatorilor. Ca urmare, BEUC solicită UE să interzică utilizarea mențiunilor neutre din carbon pentru toate produsele alimentare și băuturi din următoarele motive:

1

Este în primul rând inexact din punct de vedere științific să descriem orice produs alimentar drept ”neutru în carbon”: producția tuturor alimentelor și băuturilor va necesita întotdeauna emisia de carbon (sau alte gaze cu efect de seră, cum ar fi metanul). Neutralitatea carbonului este un concept care are sens doar la nivel planetar.

2

Utilizarea compensării carbonului, care stă la baza (parțial sau chiar în totalitate) majorității acestor afirmații, este o practică destul de controversată, care nu oferă garanții pentru blocarea carbonului pentru viitor. Această afirmație permite companiilor să dea impresia că iau măsuri imediate serioase asupra impactului lor asupra climei, în timp ce, în realitate, îl întârzie cu mulți ani, optând pentru compensare, ceea ce este mai ușor și mai ieftin decât reducerea emisiilor din activitățile lor curente.

3

Aceste afirmații sunt înșelătoare pentru consumatori. Nu numai că dau impresia falsă că produsele sunt o alegere bună pentru climă, dar mulți consumatori ar fi, de asemenea, dezamăgiți să descopere că astfel de afirmații nu echivalează cu o reducere serioasă a activităților intensive în emisii.

4

Chiar și atunci când plângerile adresate autorităților naționale cu privire la acest tip de afirmații înșelătoare au succes, procesul este atât de lent încât impactul de marketing al spălării ecologice a climei va fi deja făcut.

5

Impingând consumatorii să opteze pentru opțiuni aparent neutre din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, mențiunile neutre din punct de vedere climatic asupra alimentelor îi pot descuraja să facă schimbări în alimentație (de exemplu, să consume o dietă mai bazată pe plante), care ar putea avea un impact mult mai semnificativ asupra climei în ansamblu.

Ce este compensarea carbonului?

”Carbon neutru”, ”carbon pozitiv”, ”carbon neutru certificat”… lista poate continua. Aceste afirmații sunt acum o vedere obișnuită pe rafturile supermarketurilor. Cu toate acestea, mai puțin cunoscute sunt măsurile pe care companiile alimentare le folosesc pentru a justifica astfel de afirmații care sună pozitiv.

Compensarea carbonului este practica aflată în spatele afirmațiilor multor companii alimentare privind neutralitatea carbonului. Acesta permite întreprinderilor să plătească, adesea ieftin, pentru creditele de carbon din proiecte de compensare pentru a-și echilibra propriile activități de emisie de carbon, pentru a pretinde neutralitatea carbonului. Fiecare credit reprezintă o tonă de emisii de carbon compensate.

Aceste scheme de compensare a carbonului se bazează adesea pe proiecte de plantare de copaci în țările în curs de dezvoltare pentru a genera astfel de credite. Cu toate acestea, în timp ce efectele emisiilor de carbon din companiile care cumpără credite sunt sigure și pe termen lung, efectele compensatorii ale proiectelor de compensare bazate pe natură nu sunt garantate.

Inexactitate științifică

Afirmațiile neutre din carbon și derivatele acestora pot da impresia înșelătoare consumatorilor că produsele pe care apar nu au un impact negativ asupra climei. Dintr-o perspectivă științifică însă, un astfel de concept este imposibil de realizat la nivel de produs sau companie, deoarece neutralitatea carbonului, adică echilibrul dintre emisiile de carbon din activitatea umană și eliminarea acelorași cantități de gaze cu efect de seră din atmosferă, are sens doar la nivel global.

Compensarea carbonului ia în considerare cantități echivalente de carbon emise cu cele care sunt sechestrate. Această abordare ”arde acum, plătește mai târziu” nu reușește să abordeze durata de viață a carbonului emis, care poate rămâne timp de sute de ani, în timp ce schemele de compensare a emisiilor de carbon, care se bazează adesea pe proiecte forestiere, nu au nicio garanție de permanență.

Exploatarea forestieră, precum și secetele și incendiile sălbatice (din ce în ce mai probabile, pe măsură ce efectele schimbărilor climatice devin clare), pot eradica rapid pădurile fragile plantate ca proiecte de compensare, în timp ce carbonul pentru care sunt menite să compenseze rămâne în atmosferă timp de secole.

Același lucru este valabil și pentru schemele de compensare care se bazează pe programe de cultivare a carbonului, prin care fermierii sunt plătiți pentru a implementa anumite practici agricole care ar trebui să atragă carbon în solurile lor: odată ce programul se încheie, terenul poate fi transformat într-o parcare sau arat, eliberând carbonul care fusese sechestrat.

Un decalaj de temporalitate

Există, de asemenea, un decalaj de temporalitate între momentul emisiilor de gaze cu efect de seră și cel al compensării așteptate a acestora. Într-adevăr, sechestrarea carbonului are loc de-a lungul deceniilor de creștere a copacilor, și nu la data achiziționării creditelor de compensare. Într-un moment de urgență climatică, nuanța este semnificativă.

O altă problemă legată de schemele de compensare a emisiilor de carbon este riscul de acaparare a terenurilor, proiectele de captare a carbonului, cum ar fi proiectele de împădurire, afectând în mod negativ mijloacele de trai ale comunităților locale din țările terțe în care sunt implementate. Tot în UE, organizațiile de fermieri au avertizat că agricultura carbonului riscă să întărească concentrarea terenurilor și achiziționarea de către marii operatori, în detrimentul micilor fermieri, pentru care accesul la pământ ar putea deveni din ce în ce mai dificil.

În cele din urmă, schemele de compensare a emisiilor pot descuraja companiile să ia măsuri mai ambițioase dar, în general, mai costisitoare, pentru a reduce emisiile interne. Un organism consultativ statutar din Regatul Unit, privind schimbările climatice, a avertizat recent că există un risc clar ca această compensare să poată duce la reducerea directă a emisiilor de afaceri.

Riscul compensării să faciliteze o acțiune mai lentă a întreprinderilor în privința emisiilor ar putea avea un efect secundar asupra neîncrederii publicului în afaceri și asupra acțiunii guvernamentale Net Zero, chiar și față de cei care se bazează pe creditele de carbon în mod responsabil. Prin urmare, este fundamental nedrept să dai impresia falsă consumatorilor că poate exista o echivalență între activitățile de compensare a carbonului și acele activități care emit carbon.

Confuzia consumatorilor

Există mai multe riscuri prezentate de afirmațiile neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon pentru înțelegerea consumatorilor. Există asimetrii informaționale semnificative între companiile care folosesc afirmații neutre în carbon și consumatorii care sunt expuși la acestea.

Chiar și consumatorii care sunt mai conștienți de criza climatică și de impactul alegerilor lor de consum este puțin probabil să înțeleagă datele complexe de performanță de mediu care stau la baza afirmațiilor privind neutralitatea carbonului.

Afirmațiile neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon au potențialul de a da impresia eronată consumatorilor că un consum de astfel de alimente nu poate avea impact asupra climei, atunci când acest lucru este imposibil din punct de vedere științific.

Cercetările efectuate de organizația germană a consumatorilor au descoperit că afirmațiile ”neutre din punct de vedere al CO2” și ”neutre din punct de vedere climatic” sunt afirmații deosebit de puternice, iar cele cu cel mai puternic impact pozitiv asupra percepției consumatorilor cu privire la presupusa compatibilitate cu clima a unui produs alimentar, mai mult decât furnizarea, afectează amprenta detaliată de CO2 a produsului.

Consumatorii sunt mai isteți

Sondajul a constatat că utilizarea mențiunilor ecologice asupra produselor alimentare cu emisii intense de carbon poate chiar ascunde judecățile corecte ale consumatorilor, anterior, asupra impactului asupra schimbărilor climatice ale acestor produse.

De exemplu, fără nicio etichetă climatică, 70% dintre consumatori au putut să clasifice corect trei produse alimentare (un burger vegan, un șnițel de porc și o friptură de crup de vită), în funcție de emisiile lor de gaze cu efect de seră (carna de vită cu cea mai mare intensitate de carbon și chiftelul vegan cel mai putin).

Cu toate acestea, de îndată ce se face o mențiune neutră din punct de vedere climatic asupra produselor, apare confuzia consumatorilor, cu procentul de consumatori care evaluează corect produsele scăzând cu peste jumătate, până la doar 31%. Peste un sfert cred chiar că friptura de vită este cea mai bună și printre cele mai ecologice alimente.

În același timp, sondajul a arătat că, în timp ce o majoritate puternică a consumatorilor (69%) au înțeles afirmația ”neutre din punct de vedere climatic”, doar 8% dintre consumatori au înțeles în mod obiectiv că afirmația nu înseamnă că ”nu au fost create emisii de gaze cu efect de seră”.

O promovare înșelătoare

Promovarea ideii că schimbările climatice pot fi abordate fără reduceri serioase și directe ale emisiilor de carbon nu este doar înșelătoare pentru consumatori, ci este și iresponsabilă, în contextul crizei climatice și al necesității corespunzătoare de a întreprinde schimbări urgente și sistemice ale consumului nostru alimentar.

După cum se subliniază în cel mai recent raport IPCC, toate căile modelate pentru a limita încălzirea globală la 1,5 C (sau chiar 2 C), implică reduceri rapide și profunde și, în majoritatea cazurilor, imediate, ale emisiilor de GES în toate sectoarele.

Afirmațiile neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon pot încuraja consumatorii să continue modele alimentare nesustenabile și să cumpere produse care pot avea, de fapt, un impact semnificativ asupra climei, cum ar fi carnea și lactatele.

De asemenea, riscă să creeze confuzie și neîncredere în rândul cumpărătorilor care se pot simți înșelați atunci când descoperă că neutralitatea carbonului a unui aliment sau băutură este derivată din compensarea emisiilor de carbon. Creșterea bruscă a plângerilor consumatorilor și a litigiilor privind afirmațiile de mediu în ultimii ani indică astfel cât de mulți consumatori pot simți că încrederea lor a fost subminată.

O altă sursă de confuzie

Un studiu calitativ recent al Autorității pentru Standarde de Publicitate din Regatul Unit (ASA) privind afirmațiile de mediu a constatat că utilizarea compensației pentru a putea afirma neutralitatea carbonului a fost o sursă principală de confuzie și neînțelegere.

Participanții s-au simțit induși în eroare când au descoperit că firmele nu erau direct implicate, reducându-și emisiile de carbon, dar se bazau pe compensarea emisiilor de carbon pentru a folosi afirmații exagerate. Și totuși, companiile, inclusiv industria alimentară, se bazează foarte mult pe compensarea viitoare,  pentru a-și justifica afirmațiile cu emisii neutre sau zero net.

Este mult mai rar pentru companii să stabilească un obiectiv specific de reducere a emisiilor, care este independent de orice practici de compensare, chiar dacă reducerile de emisii sunt mult mai impactante și semnificative. Un raport recent,  care evaluează transparența și integritatea unora dintre cele mai mari companii din lume (inclusiv companiile alimentare), de reducere a emisiilor și a obiectivelor Net Zero, a constatat că afirmațiile lor ecologice au fost semnificativ supraevaluate.

În medie, obiectivele Net Zero obligă aceste companii să își reducă emisiile cu doar 40%, nu cu 100%, așa cum ar putea fi înțeles prin termenul acesta. Analiza recentă a angajamentelor existente în domeniul climei a 6.500 de companii a arătat că aceste angajamente, combinate cu cele deja făcute de țări, ar necesita mai mult de dublu teren disponibil pentru a crește copacii și pădurile pentru credite de carbon.

Cu alte cuvinte, cererea depășește deja în mod semnificativ oferta, în timp ce noi angajamente continuă să fie făcute, subminând și mai mult potențiala contribuție pe care astfel de proiecte ar putea-o aduce la reducerea emisiilor.

O mare de revendicări ”verzi”

Într-o mare de revendicări verzi, cele cu adevărat impactante pot fi înecate. Atât părțile interesate care s-au angajat să-și reducă în mod serios emisiile, cât și alții, care se bazează pe achiziționarea de credite de carbon ieftine pentru a acoperi activitatea ca de obicei, folosesc afirmații similare.

Este imposibil pentru consumatori să verifice cantitatea de emisii pe care o companie le-a declarat și pentru care a compensat și dacă ea corespunde efectiv cu cantitatea de emisii generate în producție. De asemenea, consumatorii nu pot determina dacă proiectele care au fost finanțate prin compensare previn efectiv gazele cu efect de seră atât de eficient pe cât promit.

Ambele puncte nu fac obiectul niciunui control public sau oficial, ci sunt responsabilitatea exclusivă a producătorului și furnizorului unui produs sau serviciu, precum și a furnizorului etichetei.

Carne și lactate neutre de carbon?

Metanul este un gaz cu efect de seră, la fel ca și dioxidul de carbon (CO2). Dar metanul este de 84 de ori mai puternic decât CO2 pe o scară de timp de 20 de ani. Prin urmare, reducerea emisiilor de metan este extrem de relevantă pentru atingerea obiectivelor noastre climatice, iar UE s-a angajat să reducă emisiile de metan cu 30% până în 2030, în temeiul angajamentului global privind metanul.

Peste jumătate din emisiile totale de metan din UE provin din sectorul agricol, 94% dintre acestea fiind legate de fermentația enterică (procesul de digestie la rumegătoare) și gestionarea gunoiului de grajd. Fermentarea enterică de la bovine a reprezentat numai 69% din emisiile de CH4 din sectorul agricol în 2020.

Mesajele de marketing ecologice privind unele dintre categoriile de alimente cele mai dăunătoare climei, cum ar fi carnea și lactatele produse în mod intensiv industrial, au potențialul de a conduce în rătăcire consumatorii.

Lapte și lactate

În urma criticilor din partea organizației daneze a consumatorilor, Forbrugerradet Taenk și a altora din Danemarca, Suedia și Țările de Jos, Arla Foods, una dintre cele mai mari companii de produse lactate din lume, a suspendat o campanie de marketing care vizează aceste trei piețe, care susținea că laptele său este neutru în carbon, datorită achiziționării de credite de carbon din pădure.

De fapt, cei 90 de milioane de litri de lapte pe care compania i-a vândut cu această etichetă au emis de fapt o cantitate considerabilă de 123.000 de tone de carbon în atmosferă. Deși decizia este încă așteptată în Danemarca, în februarie 2023, Tribunalul suedez de brevete și piață a constatat că aceste afirmații le-au dat consumatorilor o impresie înșelătoare că produsul nu dă naștere deloc la nicio amprentă climatică.

În hotărârea sa, Curtea a subliniat că, deși afirmațiile de mediu au o valoare comercială semnificativă, consumatorii întâmpină dificultăți în a evalua în mod critic plauzibilitatea acestora. Curtea a subliniat, de asemenea, că lipsa permanenței proiectelor de compensare a emisiilor de carbon este problematică. De acum înainte, Curtea a interzis utilizarea cererii și a avertizat că utilizarea viitoare a cererii va atrage o amendă de 1 milion de coroane suedeze.

Deși compania a decis în cele din urmă să retragă aceste afirmații dezbătute, Forbrugerradet aenk a subliniat că, în Danemarca, procesarea lentă a plângerilor către Ombudsmanul consumatorilor înseamnă că afirmațiile de spălare ecologică pot fi văzute de multe mii de consumatori și pot induce în eroare alte multe mii de consumatori, în timp ce se așteaptă un verdict.

Sectorul laptelui e plin de mincinoși

În Țările de Jos, Comitetul pentru Standarde de Publicitate și-a menținut parțial decizia conform căreia etichetarea de către Arla a mențiunii de pe produsele lor contravine Codului Olandez pentru Publicitatea de Mediu.

Produse lactate cu etichetă ”carbon neutru” au fost găsite și de membrii BEUC: VZBV în Germania, Test-Achats în Belgia și Consumentenbond în Țările de Jos. Organizația spaniolă, OCU, a găsit un exemplu de lapte care poartă o mențiune ”neutru în carbon”, care, la o inspecție mai atentă, se referea doar la ambalajul produsului și nu la laptele propriu-zis.

În Țările de Jos, Comitetul Codului de Publicitate a decis că retailerul Albert Heijn induce în eroare consumatorii cu afirmația că unul dintre laptele său de marcă privată va deveni ”neutru din punct de vedere climatic” de la o anumită dată.

Într-adevăr, potrivit cercetătorilor de la Universitatea Wageningen, dacă pășunile pot compensa emisiile de gaze cu efect de seră de la vaci, este imposibil de determinat în prealabil, deoarece sechestrarea CO2 în sol depinde de mai mulți factori variabili, cum ar fi natura solului, vremea. condiții, etc.

Alți experți au mers și mai departe, în a contesta capacitatea pășunilor de a compensa vreodată emisiile generate de pășunatul animalelor, indiferent de cât de bine gestionate sunt aceste sisteme de pășunat.

În Belgia, cooperativa de produse lactate Milcobel a lansat o brânză neutră în CO2. Dar, în timp ce o parte din emisiile cu efect de seră pentru producerea brânzei au fost într-adevăr reduse, iar Milcobel s-a angajat să le reducă în continuare până în 2035, emisiile rămase sunt compensate prin proiecte de compensare în Belgia și în străinătate, fără ca sigla de pe site să fie clar penționată pe ambalaj

Carnea și produsele din carne

În Austria, asociația Arbeiterkammer a găsit un comerciant cu amănuntul care face reclamă pe panouri publicitare stradale la o gamă de produse din carne de porc procesate presupuse a fi neutre în CO2. Pe site-ul comerciantului cu amănuntul, devine clar că, pe lângă reducerea unora dintre emisiile lor de CO2, proiectele de protecție a climei (compensarea carbonului), cum ar fi activitățile de reîmpădurire din Columbia, de exemplu, joacă un rol major în cererea lor de a compensa pentru emisii de carbon.

Organizația daneză de consumatori, Forbrugerradet aenk, s-a alăturat Asociației Vegetariene Daneze, Dansk Vegetarisk Forening, într-un proces împotriva marii companii de carne Danish Crown, din cauza campaniei sale ”Porc controlat cu climă”, pe care cele două organizații și alte câteva grupuri verzi au fost găsite că  induc în eroare consumatorii.

Campania a pus sub semnul întrebării afirmațiile Danish Crown, conform cărora ”carnea de porc daneză este mai ecologică decât credeți” și că a redus amprenta climatică a cărnii sale de porc cu 25%, din 2005. Drept urmare, supermarketurile au încetat să vândă carnea de porc și produsele care poartă mențiunea ”climat controlat”, pe ambalaj.

Între timp, există un consens științific că, în Europa, consumul mediu de produse din carne roșie și procesată depășește recomandările, atât din motive de sănătate, cât și din motive de mediu. Planul UE pentru combaterea cancerului recomandă trecerea la o dietă cu mai puțină carne roșie și procesată.

Mențiunile ecologice aplicate produselor alimentare, pentru care consumul ar trebui redus, estompează mesajele către consumatori, ceea ce este deosebit de problematic, având în vedere că știm că mulți consumatori se luptă să reducă consumul de carne.