Decizia guvernului ungar de a bloca preluarea unuia dintre cei mai mari procesatori de lactate din țară, Alfoldi Tej Kft, de către un investitor străin, a readus în prim-plan o tendință tot mai vizibilă în Uniunea Europeană: intervenția statului în protejarea companiilor strategice din sectorul agroalimentar, în numele securității aprovizionării și al interesului național.

Ungaria – Precedentul Alfoldi Tej (2025)

La mijlocul lunii septembrie 2025, guvernul de la Budapesta a decis interzicerea achiziției companiei Alfoldi Tej Kft – responsabilă de aproximativ 20% din achizițiile de lapte crud din Ungaria – de către un investitor nerezident. Motivația a fost clară: există un risc crescut ca laptele colectat în Ungaria să fie exportat, în loc să fie procesat local, ceea ce ar putea duce la o destabilizare a pieței interne a lactatelor și la prețuri mai mari pentru consumatori.

Decizia se bazează pe legislația modificată recent în Ungaria, prin care statul poate exercita drept de preempțiune și poate bloca orice tranzacție care afectează sectoarele strategice, inclusiv alimentele. Este o măsură ce semnalează o consolidare a doctrinei suveranității alimentare, aplicată în mod activ de mai multe guverne europene în ultimii ani.

Precedente europene relevante

Franța – Blocarea preluării Carrefour de către Couche‑Tard (2021)

În 2021, grupul canadian Alimentation Couche‑Tard a lansat o ofertă de aproximativ 20 miliarde USD pentru a achiziționa Carrefour, liderul retailului alimentar din Franța. Guvernul francez, prin ministrul economiei Bruno Le Maire, a blocat imediat tranzacția, afirmând că “Carrefour este un actor esențial pentru suveranitatea alimentară a Franței”.

Deși nu a fost invocată o reglementare formală de tip „golden power”, opoziția guvernului a fost suficientă pentru a retrage oferta. Acest caz a devenit un punct de referință în Europa pentru modul în care considerentele de interes public și strategic pot prevala asupra libertății de investiție, chiar și în interiorul UE.

Italia – Veto asupra preluării Verisem de către Syngenta (2021–2022)

Tot în 2021, guvernul italian a folosit regimul său de „golden power” pentru a bloca preluarea companiei Verisem, producător important de semințe legumicole, de către grupul elvețian Syngenta, controlat de compania chineză ChemChina. Justificarea? Tranzacția ar fi dus la externalizarea controlului asupra unei părți esențiale din lanțul agroalimentar italian, cu posibile implicații negative pentru agricultura națională.

Decizia guvernului a fost contestată în instanță, dar în aprilie 2022, justiția administrativă italiană a validat legalitatea blocajului, întărind prerogativele statului italian în domeniul investițiilor străine cu impact asupra agriculturii.

Spania și Germania – Atenție sporită, fără veto-uri formale (2021–2024)

Deși nu au existat cazuri concrete de blocare a tranzacțiilor în sectorul agroalimentar, guvernele din Spania și Germania au introdus în ultimii ani măsuri suplimentare de monitorizare și notificare pentru investițiile din sectoarele strategice. În special în Germania, autoritățile au evaluat intens cazurile de preluare în industria agritech și au semnalat deschiderea spre restricții viitoare dacă suveranitatea tehnologică sau alimentară ar fi amenințate.

Viitorul reglementării investițiilor în alimentație în UE

Deciziile recente, în frunte cu cea a guvernului ungar, indică o nouă eră a protecționismului strategic în domeniul agroalimentar. În condițiile crizelor multiple — pandemii, războaie, perturbări logistice — multe state europene devin mai vigilente și mai proactive în a controla cine deține infrastructura critică de hrană.

Se conturează o paradigmă dublă:

- Deschiderea către capital străin rămâne importantă pentru investiții.

- Dar protecția interesului național prevalează când este vorba despre alimente, apă, energie și sănătate.

În acest context, cazul Ungariei nu este o excepție, ci parte a unui curent european emergent, în care securitatea alimentară este tratată ca o chestiune de securitate națională.

(Foto: Freepik)