Brunost, adică, pe românește, ”brânză brună”, este un termen norvegian pentru mysost, adică, brânza din zer, o familie de alimente legate de brânză, făcute cu zer, lapte și/sau smântână în tot Nordul ocupat de urmașii vikingilor. Însă, termenul este adesea folosit pentru a se referi doar la tipul Gudbrandsdalsost, care este cel mai popular sortiment. De peste 2500 de ani   Brunost este produs și consumat în primul rând în Norvegia. Este considerat unul dintre cele mai emblematice produse alimentare ale țării și este considerat o parte importantă a identității și a moștenirii gastronomice și culturale norvegiene. Numele îi vine de la fierberea zerului pentru a crea o pastă moale, maro, comună în țările scandinave încă din vremuri imemoriale. O descoperire arheologică din septembrie 2016, în Iutlanda centrală, a stabilit că un reziduu de brânză s-a păstrat încă din anul 650 Ihr.   Cu toate acestea, crearea brunost-ului modern, ferm, gras, este atribuită în mod obișnuit la servitoarei Anne Hov, care trăia în valea rurală a Gudbrandsdalen. Povestea spune că, în a doua jumătate a anilor 1800, Gudbrandsdalen suferea economic din cauza scăderii profiturilor din vânzările de cereale și unt. În timp ce lucra la ferma de munte Valseter de lângă Gala, în 1863, Anne Hov a venit cu ideea de a adăuga smântână în zer, atunci când fierbe într-un vas de fier, până când conținutul a fost redus la mai puțin de 80 %, creând un produs mai ferm, mai gras și mai asemănător cu brânza.   Inițial a numit-o feitost (”brânză grasă”), însă denumirea s-a schimbat mai târziu în flotemysost (”cremă de brânză din zer”). Produsul a fost prins imediat și a fost curând produs și consumat în mod obișnuit în zonă. Acest sortiment este în prezent al doilea tip cel mai popular în Norvegia. Recunoștința unei țări   Mai târziu, când Hov s-a căsătorit și s-a mutat la o fermă din Nord-Fron, a început producția la scară mai mare și a inventat un soi în care a adăugat lapte de capră, în amestec, pentru un gust mai accentuat. Comerciantului local Ole Kongsli i-a plăcut atât de mult, încât a crezut că ar putea exista o piață pentru produs, în capitala Oslo. El a început să-l exporte în contactele sale de afaceri din Oslo, sub numele de Gudbrandsdalsost, și a devenit atât de reușit încât a contribuit semnificativ la economia regiunii, ajutând astfel  în perioadele de recesiune. În 1933, în vârstă de 87 de ani, Hov a primit Medalia de Merit a Regelui, pentru contribuțiile sale la bucătăria și economia norvegiană. Acum, cel mai mare producător mondial de brunost este Tine, compania norvegiană de lapte care comercializează un total de 13 sortimente.   Caracteristici   Mysost sunt o familie de alimente legate de brânză, făcute cu zer și lapte și/sau smântână. Ingredientul principal, zerul, este un produs secundar al procesului de fabricare a brânzei, este ceea ce a rămas atunci când brânza este scoasă din lapte. Prin urmare, brunostul nu este brânză, tehnic vorbind, și nu are gust de brânză. Cu toate acestea, este produsă de fabricanții de brânzeturi și este vândută, manipulată și consumată în același mod ca brânza. Prin urmare, este în general considerată ca brânză.   Textura este fermă, dar ușor mai moale decât brânza Gouda, de exemplu, și se pretează bine la tăiere și modelare. Nu se sfărâmă ca brânzeturile tari. Gustul este dulce, și cel mai bine este descris ca asemănător cu caramel, dar cu o nuanță care se observă mai mult în variantele care conțin lapte de capră. Varianta Ekte Geitost (”brânza adevărată de capră”), conține doar zer și lapte de capră și are un gust intens, asemănător cu Chèvre.