Digitalizarea este cât se poate de benefică, iar trecerea la tehnologiile Big Data sunt în unele cazuri absolut necesare. Însă, pe de o parte, pot prezenta riscuri pentru utilizatori iar, pe de altă parte, ele pot facilita practici anticoncureniale, avertizează într-un comunicat Consiliul Concurenței, care face următoarele precizări, anunțând totodată și o dezbatere publică pe această temă.

Tehnologiile Big Data, din ce în ce mai importante

Utilizarea tehnologiilor de tip Big Data devine din ce în ce mai importantă pentru creșterea competitivității companiilor, dar, în același timp, poate conduce la stabilirea și menținerea artificială a prețurilor la un nivel ridicat, arată studiul privind efectele utilizării platformelor Big Data asupra concurenței derulat de Consiliul Concurenței.

Ce sunt tehnologiile Big Data?

Volumele uriașe de date digitale generate de evoluțiile tehnologice din ultima perioadă nu mai pot fi procesate și interpretate cu mijloace tradiționale. Ca urmare, au fost dezvoltate tehnologii care permit prelucrarea, analiza și administrarea într-o manieră eficientă și rapidă a seturilor mari și variate de date disponibile la nivelul organizațiilor – Big Data.

Tehnologiile de tip Big Data transformă modelele tradiționale de afaceri și procesul decizional, de la modelul bazat, în principal, pe experiența decidentului, la cel bazat pe utilizarea inteligenței artificiale și a analizelor predictive.

Avantaje vs. riscuri

Utilizarea tehnologiilor Big Data aduce avantaje concurențiale companiilor, precum ajustarea, în timp real, a nivelului prețurilor la modificările raportului cerere/ofertă, asigurând astfel reechilibrarea cererii şi ofertei. În același timp, însă, în cadrul cercetării, au fost identificate potențiale riscuri pentru mediul concurențial ale utilizării tehnologiilor Big Data.

De exemplu, prin utilizarea unor modele algoritmice identice și a unei baze de date comune, companiile își pot alinia, în timp real, prețurile la nivelul celor practicate de concurenți și, astfel, pot fi menținute în mod artificial niveluri ridicate de preț, în detrimentul consumatorilor.

De asemenea, concurența pe piață poate fi restrânsă prin restricționarea sau refuzul accesului la date pentru concurenți sau prin condiționarea accesului la date de utilizarea propriilor servicii de analiză.

„În acest context, este absolut necesar să putem răspunde noilor provocări tehnologice și să ținem pasul cu avansul clar al companiilor în această zonă de interes. Ca urmare, pentru a față provocărilor pe care le generează dezvoltarea accentuată a mediului de afaceri, în prezent, implementăm propriul sistem informațional bazat pe tehnologiile BigData” a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Din analiza autorității de concurență a reieșit că tehnologiile Big Data sunt foarte mult utilizate de platformele digitale care intermediază transportul alternativ de persoane (ridehailing), dar și în sectorul comunicațiilor și de către marii retaileri, dar mult mai puțin folosite în sectorul bancar, în cadrul platformelor comparatoare de prețuri și în comerțul electronic.

Gradul de digitalizare al economiei românești

Piața românească de date (în care datele digitale sunt comercializate sub formă de produse sau servicii) a înregistrat o creștere în perioada 2013-2019, rata medie anuală compusă de creștere (CAGR) fiind de 26,4%, mult peste media europeană (CAGR 7,4%).

Acest lucru indică o orientare a economiei spre utilizarea tehnologiilor Big Data, introducerea inteligenței artificiale și un proces continuu de transformare digitală. Astfel, numărul furnizorilor de date a crescut semnificativ, de la aproximativ 2.400 în 2013 la 5.750 în 2019 Studiul a mai indicat că furnizorii de soluții Big Data sunt, în special, companii mari cu capital străin, cu sau fără prezență, prin filiale/sucursale, în România.

Furnizorii autohtoni sunt, în general, firme de categoria start-up-urilor, care dezvoltă algoritmi dinamici şi de inteligență artificială pentru nevoi specifice de analiză, sau implementatori de proiecte cu soluții Big Data dezvoltate de terți.

Din perspectiva modelului de afaceri, se poate observa o implementare de strategii diferite: dacă companiile cu capital românesc se concentrează pe dezvoltarea și implementarea de soluții Big Data noi, cele aparținând grupurilor de firme cu capital străin, în general, distribuie soluții Big Data dezvoltate la nivel de grup, asigurând clienților servicii de adaptare a acestora la nevoile specifice fiecărui client fie direct, fie prin intermediul unor parteneri agreați.

Bariere

Odată achiziționate de către beneficiari, soluțiile Big Data necesită servicii de suport și mentenanță în procesul de implementare a acestora, ceea ce poate genera apariția fenomenului de captivitate în relație cu furnizorul respectivelor soluții Big Data.

Deși implementarea soluțiilor Big Data aduce beneficii valabile oricărui sector în care au fost implementate, investițiile în digitalizare sunt consistente, implică resurse semnificative, personal specializat și durate mari de implementare. Big Data în atenția Comisiei Europene Studiul Consiliului Concurenței este printre primele demersuri de cercetare de acest gen, la nivelul autorităților de concurență.

La ora actuală, atât Comisia Europeană, cât şi alte autorități de concurență sunt preocupate de impactul tehnologiilor Big Data asupra concurenței și evaluează necesitatea adaptării legislației sau elaborarea unor reglementări specifice pentru sectoarele digitale şi pentru cele care folosesc astfel de tehnologii.

De asemenea, autoritățile de concurență cercetează posibilitatea implementării de noi instrumente de prevenire și sancționare a faptelor anticoncurențiale din era digitală.

Studiul este pus în dezbatere publică pe pagina web a instituției, www.consiliulconcurentei.ro, timp de 30 zile. Observațiile pot fi transmise în acest interval de timp, prin e-mail, la adresa [email protected].