Din multitudinea de aspecte ce scot in evidenta bunastarea porcilor, alaturi de corelatia pozitiva intre bunastare, siguranta alimentara si productia de carne, se evidentiaza asocierea dintre calificarea/experienta personalului implicat in aceasta activitate cu o buna stare de intretinere si furajare, o stare de sanatate fara risc de inrautatire si un nivel constant ridicat al productiei de carne.

Conditiile oferite de catre personalul calificat garanteaza siguranta alimentara a suinelor, atenuand totodata efectele contaminantilor si stimuland unitatea de monitorizare biologica a zoonozelor. Factorii legati de conditiile precare de ingrijire pot duce la cresterea susceptibilitatii de boala printre animale, pentru ca bunastarea acestora depinde strict de felul in care este monitorizata de cei mandatati sa o organizeze. Dar conditiile de mediu, adapostul sau confortul nutritional nu pot fi asigurate in conditii optime de operatori fara calificare si experienta. Indeosebi tehnologiile de tip intensiv (dar nu neaparat industrial), privite prin prisma progreselor etiologiei si al bioeticii animale, confirma necesitatea reconsiderarii personalului calificat in cresterea porcilor, unul care sa tina seama de cerintele animalelor stimuland valorificarea, in cele mai bune conditii, a potentialului biologic productiv al suinelor. Ca orice activitate din domeniul zootehnic, cresterea porcilor este totusi supusa unor constrangeri si riscuri, care isi au sursa atat in factori obiectivi, necontrolabili de catre crescatori (conditii de mediu sau climatice, fluctuatii de cerere, politica financiara), dar si in factori obiectivi, precum lipsa experientei sau erorile umane. Cultivarea personalului Statele membre ale UE asigura un nivel corespunzator de punere in aplicare a normelor de instruire a personalului, de-a lungul lantului alimentar si – nu in ultimul rand – in ceea ce priveste aprecierea reala a aspectelor legate de siguranta alimentara si a animalelor, a bunastarii animalelor. Exista acum posibilitati de imbunatatire a parghiilor de instruire si s-au inregistrat progrese in privinta utilizarii eficiente a instrumentelor si resurselor de coordonare si punere in aplicare a normelor care au eliminat neprofesionistii din acest sector. Cadrul organizatoric complex si multitudinea activitatilor care solicita interventia operatorului in societatea comerciala, subliniaza caracterul particular al profesiei. Limitele legale, bine conturate, sunt prevazute in acte normative si in regulamente interioare, implicand obligatii, drepturi si responsabilitati juridice. Cu toate acestea, exista unele caracteristici specifice profesiei, acte, activitati sau atitudini, care par mai greu de incadrat, la prima vedere. Pentru a-si putea desfasura activitatea practica, profesionistul din ferma de porcine trebuie pus in garda asupra tuturor normelor (ne)scrise, impuse de practicarea acestei profesii. El trebuie sa cunoasca, datorita sferei largi de activitate, circumstantele speciale odata cu obiectivele generale, pentru a asigura eficienta prestatiei sale, in conditiile ambiantei la al carei standard este partas. Fisa profesionala este compusa din elemente definitorii legate de bunastarea animalelor (abordata etic si practic), precum si de deontologia si etica profesionala. Aceasta din urma este cea care include normele nescrise, impunand responsabilitati morale crescatorilor de animale. In specializarea cresterii porcilor, invatarea nu poate fi realizata in afara cadrului circumscris de disciplina profesionala. Alaturat instruirii practice, care primeaza in aceasta profesie, baza teoretica privind protectia si bunastarea porcilor in ferme trebuie asimilata si reconsiderata, deopotriva de fermierii experimentati in cresterea porcilor si de cei noi implicati sau de catre doritorii ce au in vedere infiintarea de noi ferme mici sau mijlocii, care sa corespunda noilor cerinte din domeniu. Pregatirea teoretica este directa si structurata sub forma mai multor sectiuni care urmaresc prevederile legale privind protectia si bunastarea porcilor. Logic si firesc, in acest domeniu pregatirea teoretica nu poate fi tratata nicio clipa ca o sursa exclusiva, ci ca un element orientativ, dar nefacultativ. De-a lungul carierei, domeniul cresterii, protectiei si bunastarii suinelor va fi permanent imbunatatit, prin reevaluari si completari transmise prin acte normative emise de autoritatile competente, schimbari cu care profesionistii din ferma de suine trebuie sa fie la curent. Coloana vertebrala a personalului instruit Personalul selectionat si angajat de catre administratorul unitatii trebuie sa corespunda din punct de vedere numeric si al pregatirii profesionale, in ceea ce priveste cresterea si ingrijirea porcilor. Personalul trebuie sa faca dovada absolvirii unor forme specializate de invatamant (liceu agricol, colegiu, facultate) sau – cand acest lucru nu este posibil – instruirea personalului se face prin intermediul unor persoane competente, delegate de catre serviciile veterinare. In urma programelor de instruire, se realizeaza programe de evaluare a angajatilor, la nivelul unitatii. Scopul este responsabilizarea personalului in respectarea, pe intreaga perioada de activitate sau productiva a animalelor, a principiilor si normelor de protectie si bunastare a animalelor, prin afisarea in puncte de interes si la loc vizibil a panourilor cu restrictii, proceduri de urgenta, masuri speciale de bunastare etc. Alaturat altor evidente tinute in diverse scopuri, la nivelul fermei, administratorul unitatii are obligatia sa pastreze atestatele angajatilor, obtinute dupa absolvirea cursurilor de crestere, protectie si bunastare, alaturat evidentei instructajelor la care a fost supus personalul angajat in ferma. Evidentele trebuie pastrate pentru o perioada de cel putin 3 ani, urmand sa fie puse la dispozitia autoritatilor competente atunci cand sunt efectuate inspectii oficiale sau la cererea administratorului fermei. Indiferent de cauza sau solicitant, problemele constatate in urma inspectiilor vor fi remediate de catre persoanele responsabile, in cel mai scurt timp posibil. Inclusiv pentru buna monitorizare si functionare a echipamentelor si instalatiilor se impun proceduri scrise, clare, simple, eficiente, directe si cu finalitate pentru inspectarea instalatiilor, operatie efectuata zilnic. Administratorul fermei va afisa (la loc vizibil) datele de identificare a persoanelor responsabile de reparatii si situatii de urgenta, odata cu procedurile scrise despre modul de operare, in cazul unei defectiuni. Igiena fermei, pe tot traseul Personalul angajat al exploatatiilor comerciale de porcine autorizate, indiferent de forma organizarii, este implicat direct in indeplinirea regulilor generale de biosecuritate, in cele doua zone distincte ale fermei: zona de productie si zona administrativa. Personalul fermei nu face rabat de la conditia intrarii in exploatatie numai respectand regulile de filtru sanitar-veterinar, indeosebi in ceea ce priveste echipamentul si dezinfectia. Indiferent de locul pe care il ocupa in schema profesionala, fiecare angajat sesizeaza nerespectarea acestor conditii de catre vizitatori sau inspectori oficiali si transmite administratiei accesul (intentia de patrundere) in exploatatie a persoanelor neautorizate. Activitatea specifica exploatatiei limiteaza cat mai mult posibil circulatia personalului propriu in alte zone de productie, decat in cea in care isi desfasoara activitatea, pentru exploatatiile de porcine in sistem integrat si de reproductie. Lucratorii nu incalca aceste reguli si isi amplaseaza elementele spatiului tehnologic, care asigura realizarea productiei, astfel incat sa permita aplicarea masurilor de profilaxie nespecifica antiepizootica. Fiecare angajat care activeaza in zona de productie isi controleaza si administreaza spatiul din vestiarul-filtru si existenta echipamentului specific individual, echipament fi folosit exclusiv in spatiul de productie respectiv. Daca situatia o impune, va urmari parcursul echipamentului de unica folosinta alocat vizitatorilor. Aparent o etapa simpla si efectuata prin transbordare sau prin utilizarea sistemului de aprovizionare directa (racordat la facilitatile de distributie), aprovizionarea cu furaje este atent urmarita de lucratorii acestei sectii. Intrarea autovehiculului in zona de productie impune automat decontaminarea suplimentara a mijlocului de transport, a partilor laterale ale acestuia si utilizarea de catre conducatorul mijlocului de transport a echipamentului de protectie. Proprietarul/administratorul exploatatiei comerciale de porcine autorizate sanitar-veterinar intocmeste, in scopul prevenirii introducerii de boli infectocontagioase in ferma, un program propriu de biosecuritate, bazat pe proceduri care sa cuprinda si alte masuri suplimentare specifice exploatatiei, program avizat de directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor (DSVSA) judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti. Prin personalul de specialitate, DSVSA locale organizeaza constant campanii de informare si indrumare a lucratorilor din exploatatiile comerciale de porcine, cu privire la conditiile generale si particulare de igiena si sanatate sau despre noile acte normative specifice, emise la nivel national si comunitar, in acest domeniu. Perspective viabile – Ferme mijlocii grupate in asociatii Exploatatiile mici si mijlocii au confirmat pozitiv, la nivel comunitar. State in care exploatatiile intensive reprezentau o piesa dominanta, in urma cu trei decenii, sunt coplesite de ferme mici si mijlocii de cresterea porcilor, multe dintre acestea constituite la nivel local-familial. In Italia exista peste 30.000 de asociatii mijlocii, iar gruparea micilor crescatori in cooperative mixte, asociatii si organizatii a reprezentat o gura de oxigen pentru ridicarea standardului tehnic-profesional. In alt spatiu european, Marea Britanie, Anglia tinea sus stindardul cresterii intensive a porcilor, dar, in prezent exploatatiile mijlocii ale crescatorilor de porci sunt sustinute si stimulate de organizatiile si asociatiile acestei familii. Un exemplu elocvent este Eblex, organizatie a producatorilor de carne din Anglia, cu obiectiv principal imbunatatirea profitabilitatii si sustenabilitatii in sector. Finantarea organizatiei vine dintr-o taxa platita legal pentru toate animalele sacrificate sau pentru animalele vii exportate. Eblex nu este insa un dijmuitor/cap de animal; organizatia se angajeaza intr-o varietate de activitati, in numele contribuabililor sai, profesionisti in cresterea animalelor de abator, pentru a-i sustine in obtinerea rezultatelor pozitive. Lasand crescatorii sa se ocupe exclusiv de ferma, organizatia se implica intr-o cerere profitabila pentru carnea obtinuta. De asemenea, Programele Eblex de cercetare si dezvoltare sunt dedicate promovarii lantului de aprovizionare pentru sectorul carnii, promovarii si sustinerii tehnice a societatilor din domeniu si informarii constante a celor implicati, privind noutatile aparute. Unele dintre schemele tehnice oferite spre adoptie crescatorilor de porci reprezinta proiecte proprii in care primeaza bunastarea animalelor, proiecte monitorizate, la randul lor, de Societatea Regala de Prevenire a supunerii la Cruzimi a Animalelor (RSPCA), cea mai importanta institutie implicata in comportamentul si bunastarea animalelor. Prin sustinerea directa a fermelor locale de catre RSPCA, Eblex, Universitatile din Bristol sau Newcastle si Colegiul Regal Veterinar cresterea productiei de porcine in Marea Britanie a confirmat stransa legatura intre bunastarea animalelor si evolutia pozitiva a costurilor de productie, respectiv a comertului cu carne. In acest fel, crescatorii neindustriali constientizeaza inevitabila necesitate a aplicarii programelor de bunastare a animalelor si de continua perfectionare, pentru o mai buna prezenta pe piata a propriilor produse. Modelul prinde si pe meleagurile noastre, iar fermierii romani sunt din ce in ce mai atrasi de oportunitatile oferite in fermele mijlocii sau mici de crestere a porcilor (la nivel familial) sau de asocierea in cooperative agricole (la nivel local), in care sfera de productie diversa, de la cultura cerealiera la cresterea si comercializarea animalelor sau a produselor rezultate din aceasta activitate, sa rezolve strangerea verigilor productiei intr-un lant cu putini intermediari. In Romania, initiativele nu lipsesc, iar oportunitatile de desfacere a produselor si capacitatea mai mare de negociere au condus la cresterea numarului de asocieri, in randul crescatorilor de porci.