Știați că Vaticanul are o fermă? Da. La doar 15 mile în afara Romei, Castel Gandolfo este un paradis local, care aparține Papalității, iar, la Castel, funcționează o fermă despre care cunoscătorii spun că e un paradis. Tocmai de aceea, dar și ca să câștige ceva în plus, Papa Francisc a decis să deschidă ferma de la Castel Gandolfo pentru excursii publice similare celor care sunt acceptate în Palatul Papal sau în grădinile care înconjoară reședința papală de vară și care s-au dovedit populare, relatează Associated Press.Un castel pierdut la jocul de cărți Dar, știți cum a intrat Castelul ridicat în Evul Mediu de bogata familie nobiliară Savelli, pe locul unei vile a împăratului antic Domițian, în proprietatea Vaticanului? După ce, în anul 1773, Lodovico Savelli l-a pierdut la cărți, Vaticanul răscumpărând polița de la creditori. O vreme, Castelul a rămas nelocuit dar, mai apoi, a devenit reședință papală. Lăsat iar de izbeliște, în timpul celui de-al doilea război mondial, prin intervenția Papei Pius al XI-lea, Castelul a devenit loc de refugiu pentru mii de evrei care, în acest fel, au scăpat de deportări. Ulterior războiului, Vaticanul a restaurat atât castelul, cât și anexele, dar și ferma menită să aprovizioneze administrația papală cu produse numite acum ”bio”. De fapt, încă din 1930, Papa Pius al XI-a stabilit ca ferma să funcționeze ”natural”, lucru de care se îngrijește cu asiduitate Giuseppe Bellapadrona, managerul de acum al fermei. Invidia tuturor În fiecare dimineață, din curtea a ceea ce ar putea fi descris ca invidia tuturor, o dubă pleacă de la Castel Gandolfo pentru a livra bucătăriei Vaticanului, precum și a celei particulare a Papei, produsele: ouă, produse lactate și carne. Ce prisosește, se vinde la supermarket-ul papalității, că Vaticanul are și așa ceva, în toate locurile, lucrând angajați ai Sfântului Scaun. La fermă se produce tot ce e nevoie: legume cresc pe terenurile terasate, de la anghinare și ardei gras la morcovi și dovlecei. Aproximativ 80 de vaci Holstein mănâncă fân, iarbă și trifoi, ”nimic tratat sau prelucrate”, fiind adăpostite în grajduri construite din lemn de molid. Iar, fiecare văcuță în pare are randament mai mare de 120 de litri de lapte în fiecare zi. Producția de lapte respectă aceleași reguli stricte care guvernează fabricarea brânzei parmezan la nord. Luxul papal nu lipsește. De exemplu, Sala de muls este decorată cu teracotă într-o nuanță odihnitoare, de modă veche, în nuanță de lavandă albastru. Alături de laptele lactatele, legumele și carnea de pui, cu care se mândresc cei de la Vatican, ferma produce în fiecare an 320 de litri de ulei de măsline de o asemenea calitate, încât valoarea lor este evaluată contabil la 320.000 de dolari. Să recunoaștem, asta, da eficiență! Însă, ca destăinuire a ziariștilor occidentali, să reținem că actualul Papă preferă laptele de măgăriță. Iar, dacă se îngrijește îndeaproape (și) de bunul mers al fermei, asta e în primul rând pentru a asigura produse alimentare de cea mai bună calitate pentru Palatul Pontifical și mai puțin pentru lactatele provenite de la văzuțe, el adorând lactatele ”assino”.