”Vigilența autorităților și înăsprirea cadrului de reglementare la nivel global readuc în atenția companiilor nevoia de conformitate prin implementarea unor programe adaptate business-ului. Anul 2015 a fost extrem de intens și în România în domeniul concurenței, cu mult dinamism în zona autorității de control, un număr record de investigații și decizii de sancționare, precum și modificări importante de legislație”, se arată într-o sinteză semnată de doamna Diana Crângașu- Senior Associate, Clifford Chance Badea. În continuarea articolului, se afirmă:   „Peisajul concurențial local reflectă, în mare măsură, realitatea internațională”, spune Diana Crângașu, Senior Associate și coordonator al practicii de dreptul concurenței în cadrul Clifford Chance Badea. „La nivel global, vigilența autorităților de resort este în creștere, numărul de investigații privind suspiciunea unor înțelegeri de tip cartel și amenzile în acest sens atingând niveluri record în ultimii ani, atât în cadrul Uniunii Europene, cât și în țări importante pentru economia globală, cum sunt Statele Unite și China”.   La rândul său, Consiliul Concurenței este extrem de activ în ultimii ani, atât prin investigațiile derulate, cât și prin numărul în creștere de sancțiuni impuse. „Acest lucru confirmă efortul autorității de a alinia piața românească la rigorile internaționale și o ajută să se maturizeze, folosind pârghiile concurențiale corecte în raporturile economice dintre diverși jucători. Nu este întotdeauna un lucru comod, însă este cu siguranță singurul mod corect de a construi o economie sustenabilă și puternică”.   Discuțiile din cadrul unui seminar organizat recent de Clifford Chance Badea, care au abordat atât contextul concurențial local, cât și tendințele europene și de la nivel global, au identificat câteva previziuni pentru mediul de afaceri, în cursul acestui an.   Previziunile anului 2016 în dreptul concurenței

1. Valoarea amenzilor în creștere. La nivel global, dar și național, 2016 ar putea aduce mai puține decizii de sancționare, dar amenzi totale mai mari, în contextul în care autoritățile de concurență sunt mult mai atente și mai agresive în analizarea și sancționarea cartelurilor. Investigațiile vor viza tot mai mult piețe cu impact major asupra unui număr mare de contribuabili. În acest context, este de așteptat și o creștere a numărului de contestații în instanță (litigii), inclusiv pe partea cererilor de despăgubiri formulate în baza deciziilor de sancționare ale autorităților de concurență.
2. Eforturi multijurisdicționale extinse. Investigațiile concomitente în mai multe jurisdicții devin o practică obișnuită. Cooperarea punctuală între autoritățile de concurență va continua să se extindă și să devină mai importantă în finalizarea investigațiilor. În România este de așteptat o colaborare și mai extinsă a autorității de concurență cu alte autorități și instituții de stat.
3. Programele de conformitate vor fi esențiale. În acest context, programele de conformitate revin în prim plan, iar bunele practici devin esențiale. Un astfel de program trebuie adaptat la propriul business, iar elaborarea sa trebuie să aibă la bază o analiză riguroasă de risc, specifică activității și industriei în care activează societatea, precum și structurii sale organizaționale. Este nevoie ca efortul și responsabilitatea cu care companiile implementează un astfel de program să atragă și o recompensare efectivă din partea autorităților de concurență, prin aplicarea unei reduceri la amenda finală atrasă de o eventuală investigație.
4. Noutatea economică si comercială va fi sub lupa autorităților de concurență. Autoritățile de concurență vor continua să analizeze posibilitatea existenței cartelurilor și a practicilor comerciale anticoncurențiale în domeniile care s-au dezvoltat major în ultimii ani, dar și în practicile comerciale recente – este de așteptat că vor exista mai multe investigații în vânzările online, industria IT, retail, dar și în industria de administrare a așa-numitelor big data. Excepțiile din legislația fiscală națională a Statelor Membre vor continua să fie sub scrutin din punct de vedere al relevanței regulilor din legislația ajutorului de stat.
5. „Pericolul” din discursurile publice. Autoritățile de concurență vor analiza în investigațiile lor toate discursurile publice ale societăților (comunicate de presă, rapoarte financiare sau informări către investitori, previziuni financiare sau proiecții de strategii și evoluții de prețuri, interviuri acordate presei etc.), folosirea canalelor social media de către angajații companiilor, precum și analizele sau statisticile prezentate în cadrul conferințelor de industrie. Cazurile recente de practici concertate au inclus și analiza atentă a comunicatelor de presă transmise de societăți din diferite industrii.
6. Mai multă vigilență în M&A. Dacă 2015 a înregistrat câteva tranzacții mari de fuziuni și achiziții, ce au generat concentrări economice substanțiale, în 2016 acest entuziasm ar putea fi temperat de constrângeri concurențiale. „Am asistat deja la situații în care planuri ambițioase de M&A au fost abandonate sau restrânse, pentru că – odată analiza concurențială realizată, era posibil că tranzacția fie să nu fie aprobată de autoritățile de concurență, fie să atragă remedii majore pentru aprobare, care ar fi redus prea mult scopul economic al tranzacției în sine”, explică Diana Crângașu. Analiza unei tranzacții de M&A majore trebuie să cuprindă din momentul negocierilor și o analiză a posibilelor remedii (spre exemplu, divizări ale business-ului, vânzări de active), pe care o autoritate de concurență ar fi dispusă să le accepte pentru a aproba respectiva tranzacție.
7. Focus pe prevenție. Din ce în ce mai multe autorități de concurență vor încerca să se implice și în activitatea de inițiere și elaborare a politicilor publice, prin avizarea acestora din punct de vedere al conformității cu legislația concurenței, căutând astfel să prevină pe cât posibil situații în care anumite proiecte legislative sau acțiuni ale autorităților publice să provoace impact și consecințe anticoncurențiale în piață.

***   Clifford Chance este prezentă în România din 2006 şi operează în prezent sub denumirea Clifford Chance Badea. Biroul din Bucureşti se implică în mod constant în tranzacţii complexe de împrumuturi sindicalizate, finanţări, restructurări, emisiuni de eurobonduri şi de acţiuni pe pieţe internaţionale de capital, instrumente financiare derivate, achiziţii de companii de către investitori strategici sau fonduri de private equity, proiecte de infrastructură şi autostrăzi, investiţii imobiliare, precum şi litigii şi arbitraje interne şi internaţionale.   Firma ocupă locul întâi în topul caselor de avocatură din România (Tier 1) la secţiunile Banking & Finance şi Capital Markets, în cele mai recente ediţii Legal500, Chambers Global şi IFLR1000. Totodată, casa de avocatură are o echipă puternică în aria de practică Corporate M&A, fiind poziționată pe palierul întâi (Tier 1) de către IFLR1000 Financial & Corporate 2015-2016, respectiv palierul al doilea (Tier 2) în Legal500 și Chambers Global. Ghidul IFLR1000 poziţionează casa de avocatură pe primul loc şi la secţiunea Project Finance şi a acordat Clifford Chance Badea premiul Firma de Avocatură a Anului în România doi ani la rând, în cadrul IFLR Europe Awards 2014, respectiv 2015.