Ca urmare a analizării situației din Ungaria, referitoare la plafonarea prețurilor, Curtea Europeană de Justiție a hotărât că legislația maghiară care impune comercianților să ofere spre vânzare anumite produse agricole la un preț fix și în cantități predeterminate este contrară legislației UE.

Această legislație îi împiedică pe comercianți, fără o justificare adecvată, să stabilească liber prețurile de vânzare și cantitățile oferite spre vânzare a acestor produse pe baza unor considerente economice.

În februarie 2022, în contextul pandemiei de Covid-19, Ungaria a reglementat, prin decret guvernamental, comercializarea a șase produse de bază (anumite tipuri de zahăr, făină de grâu, ulei de floarea soarelui, carne de porc, carne de pasăre și lapte).

Din noiembrie 2022, ca urmare a războiului din Ucraina, decretul a fost modificat și alte două produse au fost adăugate pe listă, și anume ouă și cartofi.

Acea hotărâre a guvernului a rămas în vigoare până la 31 iulie 2023. Potrivit acestui decret, comercianții care comercializaseră deja produsele respective la o dată anterior specificată erau obligați, sub sancțiunea unei amenzi, să ofere spre vânzare o cantitate prestabilită – pe baza, inițial, cantitatea medie zilnică oferită spre vânzare într-o perioadă de referință și, ulterior, cantitatea de produse în cauză aflată în stoc în perioada respectivă – la un preț reglementat.

În mai 2023, autoritățile maghiare au aplicat o amendă retailerului SPAR Magyarország după ce au constatat că, într-unul dintre magazinele sale, acesta nu a respectat cantitățile zilnice din stoc de cinci produse menționate în decret. SPAR a introdus o acțiune la Înalta Curte din Szeged (Ungaria) pentru a solicita anularea deciziei autorităților.

Întrucât existau îndoieli cu privire la compatibilitatea Hotărârii Guvernului cu Regulamentul OCM 1 și, în special, cu principiul liberei stabiliri a prețurilor de vânzare ale produselor agricole pe baza concurenței loiale, această instanță a solicitat Curții de Justiție o hotărâre preliminară.

În primul rând, Curtea reține că Hotărârea Guvernului subminează concurența loială, componentă fundamentală a Regulamentului OCM. Obligația de a oferi spre vânzare produse agricole la prețuri reglementate și în cantități specifice îi împiedică pe comercianți să își stabilească liber prețurile de vânzare și cantitățile pe care doresc să le vândă pe baza unor considerente economice.

În continuare, Curtea examinează argumentul Ungariei potrivit căruia această restricție este justificată de obiectivele de combatere a inflației și de protecție a consumatorilor defavorizați printr-o aprovizionare garantată cu produse alimentare de bază la prețuri accesibile.

Curtea constată că, chiar dacă Hotărârea Guvernului atacată ar fi adecvată pentru realizarea acestor obiective, măsurile pe care le presupune nu sunt proporționale.

Subminarea liberului acces al comercianților la piață în condiții de concurență efectivă și perturbarea întregului lanț de aprovizionare cauzată de prețurile și cantitățile reglementate impuse acelor comercianți depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor urmărite prin decret. În aceste condiții, Curtea constată că decretul guvernului maghiar, inclusiv sistemul de amenzi prevăzut în acest decret, este contrar Regulamentului OCM.

Efecte contrare extrem de grave

Referitor la acest subiect, revista Meat.Milk. a informat constant, reliefând faptul că această decizie de plafonare a adaosurilor în Ungaria a determinat creșterea inflației cu 63 % încă din primul an de aplicare.

Mai mult, după ce și Croația a luat această măsură, și acolo, inflația a crescut cu 16 % după numai șase luni. Se poate spune, deci, că intervenția administrativă pe piața liberă contravine oricărei logici economice dar și sociale, generând alte probleme grave.

Amintind că în România se pregătește plafonarea tuturor prețurilor la alimentale produse în țara noastră, trebuie să subliniem faptul că decizia Curții Europene de Justiție se transformă în act de jurisprudență. În această situație, în cazul în care guvernul va decide plafonarea adaosurilor comerciale, România va încălca grav legislația UE referitoare la comerțul liber, riscând bocarea fondurilor din PNRR.

Ca exemplu, să spunem că, din această cauză, Ungaria are de plătit către Uniunea Europeană o amendă uriașă, de peste 256 de milioane de euro. (Foto: Freepik)