Creșterile de preț se simt cu atât mai dureroas, atunci când gospodăriile alocă o parte mai mare din venit pentru alimente, se arată într-o analiză asupra cauzelor boicotării supermarketurilor, publicată de Euractiv.

Un val de nemulțumiri

Un val de nemulțumire față de creșterea prețurilor la supermarketuri s-a răspândit în Balcani și nu numai în ultimele săptămâni, intensificând presiunea asupra guvernelor pentru a apăra consumatorii.

La cea mai recentă întâlnire a miniștrilor UE ai agriculturii de la Bruxelles din 27 ianuarie, o coaliție condusă de Slovacia, inclusiv Bulgaria, Croația, Ungaria, Lituania, România și Slovenia, a învinuit companiile alimentare multinaționale pentru strategiile de prețuri abuzive și a îndemnat Comisia să acționeze.

În ciuda acestui impuls pentru protecția mai puternică a consumatorilor la Bruxelles, tulburările interne continuă să crească.

Totul a început la sfârșitul lunii ianuarie cu un boicot al supermarketurilor în Croația, care a redus vânzările cu aproape 50%. Am fost urmat de proteste la scară mai mică în Slovenia și apeluri ale grupurilor civice bulgare la acțiune astăzi.

Nemulțumirea a ajuns în Grecia, unde Federația greacă a consumatorilor INKA a condamnat „înșelăciunea, profitul și speculațiile în detrimentul cetățenilor consumatori” și a cerut boicotare miercurea viitoare.

În România, situația a fost însă alta, totul având o conotație strict politică, în condițiile în care s-a dovedit că prețul alimentelor din această țară sunt cele mai mici din Uniunea Europeană, iar pe rafturile magazinelor, cca 70 % din produsele alimentare sunt fabricate local.

Cu toate acestea, populistul pro-rus și fostul candidat la președinție Călin Georgescu a îndemnat cetățenii să evite supermarketurile străine, o mișcare pe care ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a criticat-o. „Rog pe toată lumea să-și țină labele departe de fermierii și procesatorii români”, a spus el. Oricum, boicotul din România a fost un fiasco total, foarte puțini consumatori răspunzând la apelul extremistului Georgescu.

Pentru a preveni nemulțumirile suplimentare, Lituania a înființat săptămâna trecută un nou organism care să monitorizeze prețurile alimentelor, iar organul de supraveghere al concurenței din Ungaria a avertizat producătorii și procesatorii de alimente pe 30 ianuarie să nu mai coordoneze creșterea prețurilor.

O stare generală de rău

În timp ce guvernele din țările afectate au recunoscut frustrarea consumatorilor, unii au subliniat că prețurile alimentelor lor nu se situează în fruntea clasamentelor UE.

„Este adevărat că avem cele mai scumpe alimente din toată Europa?”, a întrebat ministrul slovac al agriculturii, Richard Takáč, într-un videoclip cu el cumpărând într-un supermarket local.

Din punct de vedere istoric, prețurile alimentelor în aceste state membre au fost mai scăzute decât media UE, dar inflația alimentară a crescut într-un ritm semnificativ mai mare, a declarat Michele Galli, membru în vizită la Centrul European de Politici și expert agroalimentar.

Creșterile de preț se simt cu atât mai dureroase atunci când gospodăriile își alocă o parte mai mare din venit pentru alimente, ceea ce este cazul în majoritatea acestor țări.

Dar s-ar putea să nu fie singurul motiv. Nina Vujanovic, cercetător privind implicațiile economice ale aderării la UE la Bruegel, a spus că dependența puternică a Croației de turism, care determină în mare măsură cererea de alimente, face țara mai vulnerabilă la șocurile externe, cum ar fi fluctuațiile prețurilor la alimente.

Între timp, supermarketurile arată cu degetul către furnizori:

„Comercianții cu amănuntul nu pot obține cea mai bună ofertă pe piața unică, deoarece marii producători folosesc constrângeri teritoriale de aprovizionare”, a spus Eurocommerce. „Acest lucru le permite producătorilor mari să mențină prețurile mai ridicate în anumite țări”.

FoodDrinkEurope, care reprezintă industria europeană de alimente și băuturi, a refuzat să comenteze atunci când a fost întrebat despre acuzații.

Care este calea ușoară de ieșire din impas?

În condițiile în care costurile alimentelor strâng bugetele, multe țări din Europa Centrală și de Est dezbat impunerea unor plafoane de preț pentru a reduce presiunea asupra portofelului consumatorilor.

În Croația, boicoturile supermarketurilor au determinat guvernul să limiteze prețurile la 40 de produse alimentare, bazându-se pe plafoanele de preț introduse pentru 30 de produse în septembrie anul trecut.

Partidele de opoziție din Bulgaria l-au îndemnat pe prim-ministrul Rosen Zhelyazkov săptămâna trecută să urmeze exemplul, deși el a refuzat să facă acest lucru. Descriind intervenția directă a statului pe piață ca fiind „inadmisibilă”, Zhelyazkov a spus că plafoanele de preț ar putea duce la penurie de bunuri de bază.

Ungaria și România au folosit atât plafonul de preț, cât și plafonul de marjă în ultimii ani. Ministrul maghiar al Economiei, Nago Márton, a sugerat reintroducerea plafoanelor de preț săptămâna trecută. „Dacă este necesar, vom interveni imediat”, a spus el.

Cu toate acestea, anul trecut, controlul prețurilor la produsele alimentare de bază a costat Budapesta o mustrare din partea instanței superioare a UE, care a găsit guvernul vinovat de subminarea concurenței loiale pe piață.

Mai mult decât atât, deși s-a apelat la plafonări, acest lucru nu a îmbunătățit cu nimic puterea de cumpărare a consumatorilor din unele țări est-europene. Ba, mai mult, ca urmarea unor măsuri de compensare a vânzărilor luate de supermarket-uri, inflația nu doar că nu s-a diminuat, ci ea a continuat să crească: În Ungaria: 63 % (!), în Croația: 19 %, în România: cca 7 %-media anului 2024.

Deci, se dovedește că plafonările de adaosuri comerciale sau de oricare altă natură nu sunt o politică eficientă.  (Foto: Freepik)