România și cei 19,3 milioane de consumatori ai săi, după cum spune recensământul de anul trecut, oferă oportunități de piață din ce în ce mai viabile pentru cine știe să le fructifice. Dar mai știe cineva? Întrebăm acest lucru pentru că haosul din piață i-a adus la disperare și pe cei mai pricepuți manageri. Iar, dacă ne gândim la cei care activează în zonele de carne și lapte, haosul pare și mai mare, indicând un drum care are ca direcție iadul acestora. Poate fi evitat? Informându-vă că acest articol folosește informații care au avut ca limită data de 9 mai a.c., să sperăm că, da, dezastrul ar putea fi evitat, dacă se dorește.

O opinie neutră

Într-o analiză efectuată de Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii se afirmă pe bună dreptate că locul strategic al României, climatul de afaceri îmbunătățit față de perioada de dinainte de accederea în Uniunea Europeană, facilitățile portuare internaționale și creșterea cererii consumatorilor au contribuit la creșterea produsului intern brut.

În perioada de prognoză de până în 2025, creșterea anuală reală a PIB-ului este estimată la o medie de 3,3%, după cum estimează specialiștii guvernului american pe care îi cităm pentru a creiona o imagine generală a pieței din România, gândind că aceștia sunt mai echilibrați decât alții și, cu siguranță, mai echilibrați decât cei de aici.

Populația rurală a României este cea mai mare dintre statele membre ale UE și reprezintă aproximativ 45% din populația națională. Nivelul de sărăcie rurală al României este, de asemenea, cel mai ridicat din UE, fiind de peste 70 %.

Deși agricultura contribuie la o cotă din ce în ce mai mică din macroeconomia României (în prezent aproximativ șase la sută din PIB), ea încă reprezintă 20,8 la sută din totalul forței de muncă.

Producția reprezintă 19,7% din PIB și angajează 19,6% din forța de muncă, însă aproximativ 80% dintre băncile din România sunt străine, trei dintre cele mai mari patru bănci având sediul în Austria.

Creșterea medie anuală a PIB-ului României a fost în medie de peste șase procente, pe măsură ce investițiile au crescut după intrarea în UE. Un boom al cheltuielilor de consum a fost determinat de o creștere rapidă a împrumuturilor, fapt care a lăsat mulți români vulnerabili atunci când a lovit criza financiară globală.

Economia s-a luptat în primii ani ai ultimului deceniu, dar în cele din urmă a început să prindă avânt în 2015, când un puternic stimulent fiscal, câștiguri ale cererii interne și o piață a muncii stabilă au oferit sprijin.

Economia a luat avânt la sfârșitul anului 2017, când creșterea PIB real al României a fost cea mai rapidă din UE. PIB-ul s-a moderat la 4,4% în 2018 și 4,1% în 2019, deoarece consumul privat și exporturile s-au moderat și ele, iar investițiile fixe s-au consolidat.

Datele demografice ale consumatorilor

În prezent, românii cu vârsta cuprinsă între 35 și 39 de ani sunt cei care au cele mai mari venituri din țară, deși până în 2030, categoria de vârstă cu cel mai mare venit va fi 40-44 de ani. Având în vedere aceste grupe de vârstă, cererea de bunuri și servicii legate de familie, cum ar fi transportul, educația și produsele casnice, va crește rapid.

Tiparele de consum pentru persoanele în vârstă de 20 de ani tind să se concentreze mai mult pe alimente și băuturi, divertisment și comunicații. Pe măsură ce oamenii de 20 de ani și 30 de ani încep să se stabilească și să întemeieze familii, ei devin mai interesați de categoriile de produse orientate spre familie.

Conform celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INSSE), venitul mediu lunar pe gospodărie a fost de 1.346 de dolari și 530 de dolari de persoană. Cheltuielile totale lunare pe gospodărie au fost de 1.137 de dolari, reprezentând aproximativ 84,5 la sută din venitul total.

34,9% din cheltuielile de consum pe gospodărie au fost pentru alimente și băuturi nealcoolice. 8,5% din venitul mediu a fost cheltuit pe băuturi alcoolice și tutun, iar doar 1,4% a fost cheltuit în hoteluri sau restaurante.

Piața cu amănuntul

Piața de retail alimentar din România a fost evaluată la aproximativ 31,1 miliarde de dolari, cu peste 3.800 de magazine în 2020. Patru jucători majori dețin aproximativ 60% din cota totală de piață, inclusiv Kaufland, Carrefour, Lidl și Profi.

România este una dintre primele cinci țări europene la creșterea comerțului cu amănuntul pe unitate de spațiu, după Turcia, Rusia, Franța și Italia. Sectorul de retail din România a crescut de la 50, la 100 de metri pătrați la 1.000 de locuitori, doar în ultimii patru ani.

Potrivit European Supermarket Magazine, vânzările cu amănuntul din România au început în 2023 destul de lent, înregistrând o creștere de 2,8% în februarie, cifra generală a vânzărilor fiind impulsionată de o creștere cu 7,4% a vânzărilor de alimente pentru luna martie.

Ca și pe alte piețe europene, inflația a afectat gospodăriile românești, rata anuală a inflației în martie 2023 fiind cu 14,5% mai mare decât în aceeași lună a anului precedent. Totuși, recentele creșteri salariale au reușit să compenseze oarecum acest lucru, indicând faptul că România este mai bine plasată decât alte piețe din Europa Centrală și de Est, pentru a face față provocărilor inflaționiste.

Clasamentul hipermarket-urilor

Pentru a creiona mai bine tabloul pieței alimentare din România, iată clasamentul celor zece lanțuri de supermarketuri cu amănuntul din România, conform ultimei cifre de afaceri disponibile pentru tot anul. Datele au fost furnizate de Retail-Index.

1. Lidl & Kaufland: Cifra de afaceri: 5,35 miliarde EUR (2020)

2. Carrefour: Cifra de afaceri: 1,91 miliarde EUR (2021)

3. Profi: Cifra de afaceri: 1,89 miliarde EUR (2020)

4. Mega Imagine: Cifra de afaceri: 1,52 miliarde EUR (2021)

5. Auchan: Cifra de afaceri: 1,29 miliarde EUR (2021)

6. Metro C&C: Cifra de afaceri: 1,2 miliarde EUR (estimată, 2021)

7. REWE: Cifra de afaceri: 1,01 miliarde EUR (2021)

8. Selgros: Cifra de afaceri: 810 milioane EUR (2021)

9. Cora: Cifra de afaceri: 315 milioane EUR (2021)

10. CBA: Cifra de afaceri: N/A

Trei zone albe

Dacă e să analizăm, punctual, sectorul de carne, trebuie să facem clar distincția între carnea de pasăre, de ovine, de vită și de porc. Asta, pentru că, pentru primele trei zone, România nu stă rău deloc, fiind în zona ”albă”.

Din fericire, în privința cărnii de pasăre, România își asigură necesarul de consum. Într-adevăr, au existat fluctuații, în momentele în care a fost adusă în exces carne de pasăre din Polonia sau în momentul în care Ucraina a beneficiat de derogarea de a exporta către piața Uniunii Europene fără taxe vamale.

Însă, iată, potrivit ultimelor date sintetice oferite de INS, în anul 2022, pe piața din România a fost adusă cu 9,7 % mai puțină carne de pasăre. În plus, ANSVSA-ul și-a făcut foarte bine treaba și a acționat eficient, limitând și eradicând la timp focarele de gripă aviară care au fost confirmate pe teritoriul României.

La carnea de ovine stăm cel mai bine. De fapt, România se menține în fruntea crescătorilor de ovine din Uniunea Europeană și, ce nu se consumă aici, se exportă, chiar dacă vorbim despre animale vii.

În această primăvară a fost într-adevăr un anumit blocaj în zona exportului de ovine spre țările arabe. Dar, în urma intervenției oficialilor MADR și în urma unei vizite efectuate în România de reprezentanți ai Iordaniei, în primul rând, fiind însoțiți prin țară de specialiști ai ministerului dar și de reprezentanți ai ANSVSA, exporturile au fost deblocate.

Cât privește prețul cărnii de oaie, berbec sau miel, cu care au ieșit pe piață oierii în preajma Sărbătorilor Pascale, credem că ele nu au fost decât o încercare de a forța nota. Oricum, și ei au recunoscut că nu ies deloc în pagubă, de vreme ce pot vinde fără opreliști în zona arabă.

Totul e să nu mai falsifice actele referitoare la rasă, calitatea cărnii, verificări etc., așa cum au făcut în primăvara acestui an, anterior interdicției impusă de iordanieni. 

Cât privește carnea de vită, nici aici nu stăm rău. Producția crește constant, iar exportul a crescut și el, chiar spectaculos, am putea spune, de vreme ce INS-ul anunța că în T4 2022 s-a exportat cu 91 % mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Și, oricum, după cum toată lumea știe, atât pe zona de carne de ovine, cât și pe cea de carne de vită, consumul în România e redus.

Zona neagră

Cu totul alta e situația la carnea de porc, acolo unde dezastrul e continuu, din momentul în care Pesta Porcină Africană a pătruns în România. În prezent, România importă cca 80-85 % din necesarul de consum, iar fermele autohtone nu mai reușesc să acopere decât 15-20 % din necesar. În aceste condiții, oricât de patrioți s-ar dovedi unii dintre procesatori, tot ar fi nevoiți să importe carne-materie primă, ca să aibă cu ce să susțină producția.

Din punct de vedere al prețurilor, dacă în vara lui 2022 acestea erau foarte mici, ele au început să crească la poarta fermei, proprietarii de exploatații industriale având speranțe de redresare. Însă, atunci când vorbim despre ei, ne referim la cei care mai există, pentru că, după cum știm, PPA-ul a făcut ravagii.

Numărul focarelor, însă, a scăzut foarte mult. Există, totuși, numeroase cazuri de PPA la mistreți, iar acest fapt induce temeri pentru toamnă, în sensul în care este posibil ca focarele la porcii domestici să se înmulțească din nou.

Oricum, focarele la porcii domestici erau în gospodăriile populației. Ultimele date transmise de ANSVSA vorbeau despre nouă focare în gospodării individuale și de unul singur într-o exploatație comercială.

O speranță de redresare ar fi adus-o așa-numita ”Lege a porcului” dar speranțele s-au cam dus, de vreme ce Camera Deputaților a eliminat limita animalelor care pot fi crescute într-o gospodărie, de aici trăgând concluzia că, deși a intrat în vigoare un nou Regulament referitor la circulația animalelor, comerțul la negru va continua, ba chiar, poate să ia amploare în viitor.

Să nu uităm o știre publicată de Meat.Milk și care vorbea despre faptul că, numai în primele patru luni ale anului 2022, și numai în județul Ialomița, fuseseră vândute peste 8.000 de suine fără forme legale. Iar asta nu însemna doar evaziune, ci și, mai ales, un atentat la sănătatea publică și, desigur, la sănătatea animală!

Însă, deputații țării s-au gândit că se apropie alegerile și nu ar da bine să se pună cu țăranii care, or fi ei evazioniști, dar sunt cei care pot aduce o sumedenie de voturi.

Consumul a stagnat

În privința consumului de carne și produse din carne trebuie amintită neapărat tendința consumatorilor de a se îndrepta spre produsele ieftine. O dovadă în acest sens este că și consumul de produse pe marcă proprie a crescut.

Cu toate acestea, după cum a indicat INS-ul, finalul anului 2022 a găsit piața cărnii în creștere. Nu cu mult, cu doar 0,2 %, dar măcar nu s-a mers în pierdere. Pentru o perioadă de timp, însă, piața cărnii și a preparatelor din carne a fost păguboasă, după sărbătorile de iarnă.

Într-un fel, e firesc, consumul scade după Crăciun și Revelion iar, odată cu Postul Paștelui, scăderea se accentuează. Însă, în acest an, din cauza răspândirii de informații alarmiste, de genul unor creșteri uriașe de prețuri, populația a făcut un pas înapoi.

Realitatea a fost alta: Din fericire, hipermarket-urile au reușit să facă destule promoții, consumatorii putând să cumpere, de exemplu, pulpă de porc fără os la prețuri de 19 lei kg., ceafă la 18 lei, cotlet la 19-20 de lei etc., față de prețurile de 30, 40 ori chiar 60 de lei, anunțate de unele televiziuni iresponsabile.

În zona preparatelor din carne, consumul a înregistrat și pe această zonă o foarte mică creștere dar, repetăm, măcar nu s-a mers în pierdere. Firește, și managementul companiilor și-a avut rostul lor: Un management defectuos a dus la rezultate pe măsură, un managemet eficient a menținut companiile pe linia de plutire.

Haos pe piața laptelui

În zona laptelui nu ne ferim să spunem că e haos. Totul părea a se îndrepta, odată cu intrarea în vigoare a Legii Laptelui, iar această lege pare a da rezultate favorabile. Consumul de produse lactate pare să crească, odată cu separarea acestora de alternative, la raft.

Mai rămâne să vedem cum va fi după ce își va începe activitatea Observatorul laptelui, o instituție din subordinea MADR-ului de care unii fermieri producători de lapte se tem deja, în sensul că văd acest Observator ca instrument de manipulare a pieței, nu ca instrument de echilibru.

O parte din temeri vin și din faptul că, prin lege, acest Observator își va derula activitatea fără să facă publice datele pe care le va avea, iar din această perspectivă lucrurile nu par a fi în regulă, de vreme ce nu vorbim despre o instituție privată, care are dreptul să păstreze secretul operațiunilor sale, ci despre o instituție publică supusă normelor de transparență.

Dacă tot am vorbit despre fermierii producători de lapte, să spunem că în aceste zile traversează una dintre cele mai negre perioade. Disperați că prețul de achiziție al laptelui scade, au fost printre cei care, crezând baliverne, s-au alăturat celor care au forțat autoritățile, respectiv, Consiliul Concurenței, MADR-ul și Guvernul în ansamblul său, să pritocească o intervenție pe preț, în sensul limitării acestuia la raft.

În acest mod, se spera să se vândă mai mult lapte în magazine și procesatorii să cumpere mai mult lapte de la fermieri, la prețuri mai bune. Când colo, lucrurile par să se întâmple invers, după cum spun președinții principalelor asociații profesionale din domeniu: Claudiu Davițoiu și Ionuț Lupu-Holstein.ro, Petru Bordean-FCBR și Iasmina Blidar-Bovicoop.

La vremea la care s-a cerut această intervenție, dar și mai apoi, multă lume s-a mirat. Pentru că doar piața poate regla prețurile, nu o intervenție administrativă. Ca dovadă pot fi aduse informațiile parvenite de la Eurostat, care spun că, în Croația, după ce statul a intervenit pentru plafonarea prețurilor la raft, inflația a crescut cu 19,4 %.

Iar în Ungaria, țară care din păcate este mereu dată drept exemplu pozitiv, când, de fapt, acolo e o dramă continuă, inflația s-a mărit cu 62,9 %! Și, dacă tot vorbim despre Ungaria, să amintim și faptul că această țară are blocate fondurile pentru PNRR, inclusiv din cauza intervențiilor în piață ale guvernului Orban.

O măsură populistă

Revenind la noi, Guvernul și instituțiile amintite mai sus au gândit în mod populist și s-au prefăcut că sprijină fermierii producători de lapte, determinând procesatorii și retailerii să diminueze prețul laptelui (și doar al laptelui, și doar pentru șase luni!), la raft, cu 20 %, diminuarea fiind suportată în mod egal. Însă, cum să crești prețul de achiziție al laptelui, când tu încasezi mai puțin!?

La haosul din zona laptelui se adaugă încă un aspect: INS-ul comunică faptul că în luna martie 2023, pe piața din România s-a adus din alte țări cu 34 % mai puțin lapte, decât în aceeași lună a anului 2021. Atunci, care e adevărul? Vând fermierii români mai puțin lapte sau nu?

Ca tabloul să fie complet, să amintim că același Consiliu al Concurenței a declanșat o investigație pe piața untului, suspectând firmele Albalact, Covalact, Dorna lactate (toate trei ale grupului Lactalis), Friesland România, Lacto Food și Olympus, că s-au înțeles să mărească nejustificat prețul acestui produs. În acest sens, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chrițoiu, la vremea la care investigația a fost anunțată, declara pentru Știrile Pro TV:

”Avem suspiciuni că unii producători au profitat de contextul economic actual, respectiv de creşterea inflaţiei, şi s-au înţeles să crească suplimentar preţurile de vânzare pentru unele produse, obţinând, astfel, profituri mai mari, nemeritate. Dacă, în urma investigaţiilor, vom constata acest gen de practici, le vom sancţiona drastic.

În cadrul celor trei investigaţii s-au desfăşurat inspecţii inopinate la sediile şi punctele de lucru ale mai multor firme de pe piaţa producţiei şi comercializării de ulei de floarea soarelui, zahăr, dar și de unt”.

Ca amuzament, să notăm faptul că, imediat după anunț, în hipermarket-uri, prețul untului a scăzut cu cca 3 lei pe pachetul de 200 de grame. Să ne amintim însă și faptul că nu e prima investigație de acest gen de pe piața laptelui din România și că, acum vreo șase ani, același Consiliu al Concurenței a dat amenzi de milioane de euro unora dintre procesatorii din România, dintre care unii se află sub anchetă și acum, tot pentru încălcarea legilor concurențiale.

”C-așa-i în tenis!”, ar spune Toma Caragiu dacă ar trăi, imitându-l pe Ion Țiriac. Tocmai de aceea întrebăm, argumentând titlul acestui articol: Unde duce drumul sectoarelor de carne și lapte ale României, dacă prin lege s-a deschis larg posibilitatea comerțului ilegal cu porci, iar pe piața laptelui și a lactatelor totul pare scăpat de sub control? Și, mai ales, cui folosesc toate aceste lucruri?