284
(Roma) Consiliul Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) anunță că a aprobat două strategii tematice care vor ghida activitatea FAO în domeniul schimbărilor climatice și al științei, tehnologiei și inovației în următorul deceniu.
Strategiile sunt concepute pentru a stimula punerea în aplicare a Cadrului Strategic al FAO 2022-31, care orientează eforturile FAO de a transforma sistemele agroalimentare și de a promova o lume sigură alimentară pentru toți, așa cum este prevăzut de Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.
Acestea au fost aprobate la Roma, de cea de-a 170-a sesiune a organismului executiv al FAO, într-o perioadă de creștere a numărului de foamete și de amenințări tot mai mari la adresa securității alimentare globale.
„Aceste două strategii sunt rezultatul extraordinar al eforturilor noastre colective”, a declarat directorul general al FAO, QU Dongyu, Consiliului.
„Strategia privind schimbările climatice va ghida FAO în acordarea de sprijin consolidat membrilor în ambițiile lor de a aborda schimbările climatice în sistemele agroalimentare și în punerea în aplicare a Acordului de la Paris”, a spus directorul general.
„Strategia privind știința și inovarea va aduce beneficii miliardelor de mici producători și familiilor acestora, care au nevoie urgentă de cea mai bună știință, tehnologii și inovații disponibile pentru a-și juca rolul în transformarea sistemelor noastre agroalimentare”.
Cele două strategii tematice tratează întregul sistem agroalimentar global, care acoperă călătoria alimentelor de la fermă la masă – inclusiv atunci când este cultivată, pescuită, recoltată, procesată, ambalată, transportată, distribuită, comercializată, cumpărată, preparată, consumată și eliminată de Sistemele agroalimentare cuprind, de asemenea, produse nealimentare, cum ar fi silvicultură și acvacultura, inclusiv gestionarea durabilă și conservarea ecosistemelor aferente, precum și toate activitățile, investițiile și alegerile care joacă un rol în obținerea acestor produse alimentare și agricole de care avem nevoie.
Schimbarea climei
Terenurile și ecosistemele acvatice rezistente și productive sunt bazele sistemelor agroalimentare durabile.
Cele mai recente dovezi științifice de la Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) al ONU confirmă riscurile climatice fără echivoc și fără precedent cu care se confruntă planeta din cauza intensificării valurilor de căldură, precipitațiilor abundente și secetelor, incendiilor și ciclonilor tropicali.
Creșterea fenomenelor meteorologice și climatice extreme au cauzat deja daune economice și au expus milioane de oameni la o insecuritate alimentară acută și la reducerea securității apei. Statele insulare mici în curs de dezvoltare (SIDS) sunt expuse unui risc deosebit din cauza încălzirii temperaturii oceanelor, acidificării oceanelor și creșterii nivelului mării.
Având în vedere impactul deja tangibil al fenomenelor meteorologice extreme asupra securității alimentare, nutriției și sărăciei, „urgența de a aborda schimbările climatice a crescut semnificativ”, a spus Consiliul.
Sistemele agroalimentare globale sunt responsabile pentru aproximativ o treime din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră și sunt una dintre principalele victime ale schimbărilor climatice. Strategia FAO privind schimbările climatice 2022-2031 le prezintă ca parte a soluției.
Sistemele agroalimentare sunt concepute a fi durabile, incluzive, rezistente și adaptabile la schimbările climatice și la impactul acestora, contribuind la economii cu emisii scăzute, oferind în același timp alimente suficiente, sigure și hrănitoare pentru diete sănătoase, precum și alte produse și servicii agricole, în prezent. și generațiile viitoare, fără a lăsa pe nimeni în urmă.
Strategia își propune să abordeze o gamă largă de provocări interconectate, inclusiv pierderea biodiversității, deșertificarea, degradarea terenurilor și a mediului, nevoia de energie accesibilă, regenerabilă și securitatea alimentară și a apei.
Este organizat pe trei piloni: i) nivel global și regional (consolidarea politicii și guvernanței climatice globale și regionale); ii) La nivel de țară (capacitățile țărilor în curs de dezvoltare pentru acțiunea climatică); iii) La nivel local (extinderea acțiunii climatice pe teren).
Principiile sale directoare includ împuternicirea și implicarea fermierilor, crescătorilor de animale, pescarii, acvacultorii, indigenii și oamenii dependenți de pădure, îmbrățișând atât bunele practici tradiționale, cât și inovațiile și construind pe dovezi bazate pe știință.
Strategia este bazată pe știință, acordă prioritate soluțiilor inovatoare și incluziunii și recunoaște importanța extinderii atât a finanțelor, cât și a investițiilor.
Știință și inovație
FAO vede știința și inovația ca un motor puternic pentru a transforma sistemele agroalimentare și a pune capăt foametei și malnutriției. Dar trebuie să fie însoțit de instituții puternice, bună guvernare, voință politică, cadre de reglementare favorabile și măsuri eficiente de promovare a echității în rândul actorilor săi.
S-au făcut progrese importante într-o serie de domenii științifice și tehnologice, inclusiv în biotehnologie, analiza datelor și tehnici nucleare în alimentație și agricultură. Parteneriatele public-privat sunt în creștere în cercetare și dezvoltare. În același timp, concentrarea pieței a sporit preocupările legate de accesul inegal la resurse și cunoștințe, ambele între ele n ţări şi în cadrul grupurilor sociale.
Provocările în valorificarea științei și inovației pentru sistemele agroalimentare variază de la subinvestiții în cercetare, la lacune în utilizarea științei și a dovezilor pentru luarea deciziilor.
Strategia FAO pentru Știință și Inovare se concentrează pe trei piloni:
i) Consolidarea științei și luarea deciziilor bazate pe dovezi;
ii) Sprijinirea inovației și tehnologiei la nivel regional și național;
iii) Servirea mai bună a membrilor prin consolidarea capacităților FAO.
Realizarea viziunii strategiei înseamnă că toate țările au acces la știința și inovația de care au nevoie pentru a depăși provocările sociale, economice și de mediu complexe cu care se confruntă sistemele lor agroalimentare. Realizarea acestei viziuni într-o manieră echitabilă, incluzivă și durabilă la nivel global necesită implicarea activă a părților interesate subreprezentate – precum femeile și tinerii.
Cele două strategii tematice vor fi operaționale prin planuri de acțiune și urmează să fie revizuite la jumătatea perioadei de către Consiliu la cinci ani de la adoptarea lor.