Creșterea reală a cheltuielilor gospodăriilor din România va decelera în 2023, deoarece inflația încă ridicată afectează puterea de cumpărare și o economie lenetă duce la o creștere a șomajului și la câștiguri reale minime ale salariilor, se afrimă într-un studiu publicat de FitchSolutions.

Perspectivele cheltuielilor consumatorilor pentru 2023

Creșterea vânzărilor cu amănuntul a încetinit peste H222 și credem că această tendință va rămâne în vigoare cel puțin peste H123, deoarece prețurile ridicate descurajează consumatorii să facă achiziții discreționare.

La o comparație regională, consumatorii români sunt afectați negativ de prețurile ridicate în prezent la alimente și energie, facturile la alimente și utilități revendicând o mare parte din bugetele lor. Prin urmare, o inflație mai strânsă decât cea așteptată reprezintă un risc esențial pentru previziunile noastre pe termen scurt privind cheltuielile de consum.

Cheltuielile de consum în România vor avea o creștere relativ lentă în 2023, cheltuielile reale ale gospodăriilor (la prețurile din 2010) crescând cu 2,9% față de anul trecut. Aceasta este o încetinire față de cifrele de 8,7% și 6,4% anual din 2021 și, respectiv, 2022, când creșterea a fost stimulată de efectele de bază scăzute de la contracția de 3,5% anual din 2020.

Nivelul de creștere din 2023 va reflecta o expansiune economică lentă și presiunile inflaționiste încă puternice. Estimăm că cheltuielile totale reale ale gospodăriilor vor crește la 597,8 miliarde lei în 2023, de la 580,9 miliarde lei înregistrate în 2022.

Vânzările cu amănuntul din România au înregistrat rate impresionante de creștere de două cifre în 2021, ajutate de efectele de bază scăzute create de încetinirile din 2020. În timp ce creșterea vânzărilor cu amănuntul a continuat în 2022, ritmul de creștere a încetinit pe parcursul anului.

În martie 2023 (cele mai recente date disponibile), vânzările cu amănuntul au crescut cu 6,7% față de anul trecut. Creșterea a fost pe o traiectorie mai scăzută peste H222, media rulantă pe șase luni din iulie-decembrie 2022 ridicându-se la 3,6%, comparativ cu o medie de 6,7% peste H122 și o medie de 7,1% pe întregul an 2019, înainte de pandemia de Covid-19.

Acest lucru indică faptul că creșterea vânzărilor cu amănuntul este în prezent sub nivelurile de tendință. Credem că acest lucru va rămâne probabil cel puțin la începutul anului 2023, deoarece încrederea consumatorilor rămâne deprimată de condițiile macroeconomice dificile.

Se așteaptă finalul anului

Traiectoria de creștere ar trebui să înceapă să se accelereze spre sfârșitul anului 2023, pe măsură ce inflația scade, creșterea economică se îmbunătățește și puterea de cheltuieli a consumatorilor crește.

Prognoza noastră de decelerare a creșterii reale a cheltuielilor de consum în România în 2023 este în concordanță cu prognoza echipei noastre de Risc de țară conform căreia economia va crește cu o rată reală de doar 2,4% în 2023, în scădere față de creșterea estimată de 4,8% în 2022.

Acest lucru se va datora unei combinații de vânt în contra, inclusiv prețurile la energie care sunt încă mult peste nivelurile de dinainte de 2022, condiții financiare mai stricte și o încetinire a zonei euro care afectează cererea externă pentru exporturile românești. În ceea ce privește cererea internă, echipa noastră de Risc de țară estimează că contribuția la creșterea PIB-ului real a consumului privat va scădea de la 3,8 puncte procentuale (pp) în 2022 la 2,5 puncte procentuale în 2023.

Consumul își va pierde din avânt din cauza presiunilor prețurilor și a condițiilor financiare mai stricte. În cazul în care inflația din România și din restul Europei depășește așteptările noastre, cererea internă și externă ar fi compromisă, iar creșterea economică în România ar fi mai mică decât am estimat în prezent.

Rata șomajului va crește

Având în vedere încetinirea preconizată a economiei în 2023, rata șomajului din România (ca % din forța de muncă) va crește ușor până la 5,9% prognozată, de la 5,6% estimată în 2022, ceea ce va exercita o presiune în scădere asupra veniturilor disponibile ale gospodăriilor.

Într-o notă pozitivă, industria turistică a țării va continua să își revină în 2023, în conformitate cu o creștere globală a călătoriilor. Estimăm că sosirile totale vor crește cu 4,1% în 2023, ajungând la 13,2 milioane. Sosirile de turiști sunt de așteptat să depășească nivelurile din 2019 până în 2023, marcând o revenire completă.

Pe multe piețe, presiunile inflaționiste rămân ridicate și, în timp ce ritmul modificărilor prețurilor încetinește, acestea rămân mai mari decât țintele băncilor centrale și mai mari decât cele cu care s-au obișnuit consumatorii, în special în ultimul deceniu.

Impactul nu va fi repartizat uniform pe diferitele segmente de cheltuieli ale consumatorilor, cu prețurile unor componente, cum ar fi chiria; serviciile și unele produse alimentare (de exemplu, carnea și carnea de pasăre), rămânând mai lipicioase și mai ridicate în 2023.

Dacă salariile nominale nu pot ține pasul cu aceste rate ridicate ale inflației, consumatorii vor continua să observe eroziuni în puterea lor de cumpărare. Natura neuniformă a creșterilor de preț va însemna că consumatorii vor trebui să aloce din ce în ce mai mult din venitul lor disponibil pentru satisfacerea nevoilor de bază.

În România, inflația prețurilor de consum se menține la două cifre, ajungând la 11,2% anual în aprilie 2023 (ultimele date disponibile). Inflația alimentară rămâne ridicată, la 19,8% pe an în aprilie 2023 (cele mai recente date disponibile), cu toate acestea, atât inflația alimentară, cât și inflația generală dă semne de scădere după un început ridicat peste T123.

Inflație sub 10,5 %

Fitch estimează că inflația prețurilor de consum din România va ajunge în medie la 10,5% în 2023, în scădere de la media estimată de 13,8% în 2022. Creșterea prețurilor ar trebui să înceapă să încetinească în 2023, pe măsură ce perturbările se estompează și efectele de bază devin mai favorabile.

Cu toate acestea, inflația va rămâne cu mult peste media de 3,5% observată în perioada 2017-2019, înainte de pandemia de Covid-19. Aceasta înseamnă că va exista o presiune continuă asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, deoarece alimentele și energia pretind cote mai mari din venitul gospodăriei.

Multe piețe s-au lăudat cu piețele muncii puternice post-Covid, determinate de redresări economice rapide la nivel local și global. În plus, guvernele au susținut foarte mult piețele locale de muncă, ceea ce a dus la piețe strâmte care au împins salariile nominale în sus.

În timp ce inflația erodează câștigurile reale ale veniturilor, piața puternică a muncii a fost un factor major al creșterii reale ridicate a cheltuielilor de consum în 2022. Cu toate acestea, având în vedere că multe economii globale vor încetini sau chiar vor intra în recesiune în 2023, începem să evidențiem creșterea nivelului șomajului ca un risc pentru perspectivele noastre de consum pe termen scurt.

În România, rata șomajului (ca % din forța de muncă) și-a revenit de la vârful de 6,0% în 2020, în perioada apogeului Covid-19, scăzând la o medie de 5,6% din forța de muncă în 2021 și 2022. , echipa noastră de Risc de țară se așteaptă ca această rată să se accelereze marginal în 2023, cu o medie de 5,8% pe parcursul anului.

Aceasta va rămâne peste media ante-Covid de 4,0% observată în 2018 și 2019. În cazul în care condițiile economice se înrăutățesc pe piață, există riscul unui șomaj crescut, care va alimenta rapid o perspectivă mai slabă a consumatorilor.

Riscul dobânzilor

Riscul ratei dobânzii apare pentru proprietarii de datorii sau obligațiuni din fluctuația ratelor dobânzii. Cât de mult riscul ratei dobânzii are o obligațiune depinde de cât de sensibil este prețul acesteia la modificările ratei dobânzii de pe piață.

În ultimii doi ani, ratele dobânzilor au crescut de la minime istorice, în care gospodăriile și consumatorii și-au asumat cantități semnificative de datorii, la niveluri mai ridicate decât înainte de Covid.

Diferite în funcție de tipul de datorie, multe instituții financiare prezintă un risc semnificativ de rată a dobânzii la aceste tipuri de produse. Acest lucru are potențialul de a se răspândi în diferite sectoare. Gospodăriile și consumatorii deservesc această datorie la rate semnificativ mai mari, cu riscul de a afecta veniturile disponibile deja tensionate.

Aceste elemente pot însemna un efect negativ de bogăție pentru gospodării, ceea ce poate determina rapid consumatorii să-și reducă cheltuielile discreționare.

Avertizăm că inflația este încă semnificativ mai mare decât intervalul de obiective al băncii centrale de 1,5%-3,5%, ceea ce sugerează că banca va fi sub presiune pentru a-și continua politica monetară restrictivă în lunile următoare. Cheltuielile consumatorilor vor fi îngreunate de ratele mai mari ale dobânzilor, care vor obliga gospodăriile să dedice o parte mai mare din venitul disponibil rambursării datoriilor.

Banca Națională a României (BNR) a luat decizia de a-și menține rata de referință de politică de referință la 7,00% pe 10 mai 2023. Rata de politică a fost menținută după 11 creșteri consecutive care l-au ridicat cu 575 de puncte de bază peste nivelul de 1,25% la care se afla. înainte ca ciclul actual să înceapă în octombrie 2021. Ne așteptăm ca ciclul de creștere a ratelor BNR să se încheie pe măsură ce îngrijorările legate de costul vieții continuă să crească, deși ne așteptăm ca aceasta să rămână precaută cu privire la presiunile asupra prețurilor.

În prezent, proiectăm o rată de politică la sfârșit de an de 7,00% în 2023; ca urmare, anticipăm că BNR își va menține rata pe tot parcursul anului, ca răspuns la relaxarea dinamicii inflaționiste și la o temperare a presiunii descendente asupra leului românesc, mai ales că efectele majorărilor anterioare ale ratei încep să se prelingă în economie.

În septembrie 2022, guvernul României a decis să extindă o schemă de sprijin pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile mici de creșterea facturilor la energie până la sfârșitul lunii august 2023. Țara a plafonat facturile la gaz și electricitate pentru gospodării, întreprinderi mici, spitale și instituții publice până la anumite niveluri lunare de consum și compensarea furnizorilor pentru diferența din noiembrie 2021. Prima schemă a funcționat până în martie.

Al doilea a fost inițial programat să ruleze până la sfârșitul lunii martie 2023, dar acum a fost prelungit. Pe lângă prelungirea cu cinci luni a termenului limită pentru schema, guvernul a redus și nivelul de consum lunar care va beneficia de plafonul de preț. Aceste măsuri ar trebui să susțină cheltuielile consumatorilor în 2023, protejând gospodăriile de creșterea prețurilor la energie.

Mai mult, pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile care se confruntă cu rata ridicată a inflației, guvernul a anunțat în noiembrie 2022 că beneficiarii de pensii mai mici de 3.000 de lei pe lună vor primi plăți semestriale de 600 de lei-1.000 de lei în 2023, în funcție de pensii individuale.

Beneficiarii de pensii mai mici de 1.700 de lei pe lună vor continua să primească „tichete sociale” de 250 de lei, bilunar, în 2023. În plus, tichete de energie în valoare de 1.400 de lei vor fi plătite în două tranșe egale beneficiarilor în vârstă de 60 de ani sau peste care primesc pensii mai mici de 2000 de lei pe lună. Merge pe jos s la salariul minim și alocația pentru copii din ianuarie 2023 ar trebui, de asemenea, să susțină puterea de cumpărare a consumatorilor în rândul gospodăriilor cu venituri mici.

Provocările economice mai largi cu care se confruntă gospodăriile și consumatorii provin din redeschiderea economiilor post-Covid. Presiunile inflaționiste sunt determinate de inflația care atrage cererea și costul. În încercarea de a stăpâni inflația, băncile centrale și-au majorat ratele de politică monetară la unele dintre cele mai rapide rate vreodată, făcând datoria emisă în perioada istorică a ratei dobânzii scăzute mai puțin valoroase.

În combinație cu înăsprirea relaxării cantitative, instituțiile financiare se confruntă cu probleme de lichiditate și riscuri severe ale ratei dobânzii. Deși aceasta este o problemă relativ nouă, factorii în curs de desfășurare, cum ar fi dinamica pieței muncii și conflictul Rusia-Ucraina, continuă să exercite presiuni în scădere asupra perspectivei noastre de consum.

Traiectoria economică a redresării post-Covid a multor piețe evidențiază riscul creșterii șomajului și impactul acestuia asupra perspectivelor noastre de consum pe termen scurt.