Se spun multe despre capre, iar credinţele populare abundă de mituri şi zicători despre modul de hrană a acestora. Pe nedrept am spune, furajarea caprei are, în cultura românească, conotaţii mai mult negative, însă la scară globală este mult mai bine văzută. Deşi se spune că mănâncă orice, caprele sunt chiar pretenţioase. Dacă au la dispoziţie mai multe opţiuni, o vor căuta şi alege pe cea mai gustoasă, din punctul lor de vedere. Hrănirea caprelor, raportată la sistemul de creştere Pentru creşterea caprelor în sistem intensiv şi pentru a obţine mai mult decât necesarul unei gospodării, trebuie să avem în vedere că îngrijirea caprelor în adăposturi permanente impune asigurarea necesarului de alimente, fără ca animalele să le poată selecta singure. Pentru obţinerea unor producţii cât mai mari, este nevoie de stabilirea necesarului de hrană pentru fiecare capră, corespunzător nevoilor sale. Creşterea caprelor poate fi realizată în sistem intensiv pe pajişti cultivate. În acest fel, se asigură hrana în sistem extensiv, în perioada de vară, dar pe pajişti cultivate. Se recomandă scoaterea animalelor la păşunat dimineaţa, pe rouă. Pentru a evita îmbolnăvirile caprelor, în urma consumului de furaje, în cazul leguminoaselor, caprele trebuie obişnuite cu furajele. Se evită balonarea, printr-un sistem specific: timp de 3-4 zile, caprele vor consuma leguminoase numai o jumătate de oră, apoi vor consuma trifoi, lucernă sau graminee. Plantele care au conţinut ridicat de apă produc indigestii, motiv pentru care nu sunt recomandate în alimentaţia caprelor. Hrănirea caprelor cu furaje cosite, în cazul exploataţiei cu stabulaţie permanentă, impune administrarea (timp de 5 zile), pentru adaptare digestivă, cu aproximativ 400 grame de fân sau masă verde ofilită. Creşterea caprelor în exploataţii intensive se poate face, în perioada de vară, după posibilităţile fermierului, pe o păşune cultivată cu lucernă, trifoi, leguminoase, care pot fi administrate direct în adăposturile de vară, şoproane sau tabere de vară. Tot în sistemul intensiv de creştere pot fi stabilite raţii pentru fiecare capră, în funcţie de starea fiziologică: gestaţie, lactaţie etc. La furajarea în sistemul de subzistenţă trebuie reţinut că o importanţă biologică şi economică a speciei o reprezintă valorificarea superioară a tuturor categoriilor de nutreţ. Categoriile de nutreţ din hrana caprelor sunt: vegetale (masă verde, făinuri, pleavă, paie siloz rădăcinoase, furnizare, concentrate, deşeuri tehnice etc), animale (reziduuri lactate şi altele similare), industriale (tărâţe, făină furajeră, reziduuri microbiologice etc). Necesarul de furaje depinde de producţia de lapte urmărită, de starea de întreţinere sau fiziologică a animalelor şi de calitatea furajelor. Caprele nu sunt pretenţioase, însă au un important simţ preferenţial faţă de anumite sortimente de nutreţuri, chiar părţi din acestea şi manifestă mari pretenţii faţă de starea de igienă a furajelor. Preferă, mai cu seamă, păşunile montane cu diferiţi arbuşti, frunze, lăstărişuri, muguri de arbori şi de plante aromate. De asemenea, consumă cu lăcomie resturi de bucătărie şi grădină, cojile de fructe, pepeni, cartofi, varză, salată, fructe căzute din pomi, etc. În exploataţiile extensive, consumul de ierburi variază de la 5 la 80%. Timpul de păşunat este de 10-12 ore pe zi, în care intră şi cel rezervat mulgerii. Masa verde de ingerat este de 9-10 kg/zi la adulte, 4-6 kg la tineret de peste 6 luni şi 2-3 kg la iezi. În cadrul acestui sistem de furajare prin păşunat, mai poate fi folosit şi amestecul unic, pe bază de furaje fibroase: 32,5% fân, 32,5% grosiere, siloz, masă verde, 20% rădăcinoase şi 15% ştiuleţi de porumb. Totul este tocat, omogenizat, umectat cu soluţie slabă de saramură sau melasă. Păşunile amenajate se împart, de obicei, în 5-6 tarlale, pe fiecare dintre acestea păşunându-se 5-6 zile. Se intră pe păşune atunci când plantele au 12-14 cm. Parcelele se delimitează prin perdele de arbuşti, foioase şi răşinoase (soc, sălcioară, cătină albă, păducel, alun). Suprafeţele arabile se cultivă cu un amestec furajer compus din 70% graminee (lolium, dactilis, festucă, etc.) şi 30% leguminoase (lucernă, trifoi, ghizdei). Cantitatea de sămânţă va fi de 30-35 kg/ha. Raţia furajeră pentru ocapră în sezonul de vară este de 5 kg masă verde. În sezonul de iarnă, raţia furajeră este de 2 kg fân, 2-3 kg suculente, 0,8 kg amestec concentrate, 0,5 kg paie ovăz. Subliniem că este vorba de o exploataţie de subzistenţă, pentru care exemplul recomandat este următorul: 50 capre adulte, 2 hectare destinat cerealelor şi furajelor suculente şi 4 hectare de păşini sau culturi furajere. Furajarea diferenţiată, în gestaţie şi lactaţieGestaţia caprelor durează aproximativ 50 de zile, durată influenţată de rasa caprei, vârsta mamei, sexul produşilor şi nivelul de întreţinere. Numărul maxim de zile de gestaţie este de 158 de zile, iar numărul minim de 145 de zile. În cazul în care caprele sunt purtătoare de gemeni sau nasc femele, vor făta mai devreme. Pe toată perioada primei luni de gestaţie, se impune păstrarea nivelului de alimentaţie din perioada de montă. Cantitatea de hrană a caprei gestante nu va fi modificată în primele 60 de zile, aceasta trebuind să crească cu un sfert din cea de întreţinere, începând cu luna a doua de gestaţie. În ultimele două săptămâni ale gestaţiei, este recomandată reducerea furajelor de volum. În general, consumul voluntar de hrană al caprelor este menţinut la nivelul lunii precedente. Prin administrarea furajelor de calitate vor fi prevenite avorturile. Este exclusă administrarea de furaje reci, mucegăite sau îngheţate, acestea putând produce avortul la aproape toate caprele gestante. În perioada de lactaţie o capră care produce 3-4 litri de lapte zilnic elimină prin lapte 120-150 g grăsime, din care numai o parte provine din furajele ingerate zilnic. Prin urmare, în prima lună de lactaţie, caprele folosesc rezervele corporale de grăsime, şi foarte puţine proteine de rezervă. Spre deosebire de gestaţie, această mobilizare a grăsimii nu atrage riscul apariţiei cetonemiei. Pentru compensarea deficitului de energie, organismul caprelor poate recurge la metabolizarea unei cantităţi de grăsime, cu un randament de 70-75%, care să acopere nevoile zilnice. În lunile 2-3 de lactaţie, cerinţele nutriţionale pentru energie cresc de 1,8-2,2 ori, faţă de perioada repausului mamar, în timp ce necesarul de proteină rămâne constant.