Context european: cerere în creștere, standarde mai ridicate

În Uniunea Europeană, producția de lapte crud a atins aproximativ 160,8 milioane tone în 2023, marcând o ușoară creștere față de 2022 ( Eurostat). În paralel, UE și-a fixat un obiectiv ambițios: 25% din suprafața agricolă să fie în regim ecologic până în 2030 (față de ~10,5% în 2022). Acest cadru împinge industria spre segmente cu valoare adăugată – inclusiv laptele bio și gamele premium (A2, fără lactoză, cu trasabilitate extinsă).

România în tabloul european al laptelui

România rămâne un jucător modest în livrările de lapte ale UE, cu ~0,8% din totalul livrat în 2024. Totuși, dinamica internă s-a îmbunătățit: cantitatea de lapte colectată de procesatori a crescut cu 4,6% față de 2023, iar în decembrie 2024 s-au consemnat +8,8% față de decembrie 2023 ( INS). În același timp, importurile de lapte brut au crescut cu 38,7% în 2024, semn al dependenței sezoniere și al presiunii concurențiale.

Pe zona „eco”, România a ajuns la 4,3% din suprafața agricolă utilizată (UAA) în ecologic (2021, Eurostat/FIBL), sub media UE de ~10,5% (2022). Chiar dacă ponderea este încă redusă, creșterea pe termen lung a fost robustă, făcând ca trecerea la game bio în lanțul laptelui să fie o oportunitate credibilă pe 5–7 ani.

Ce înseamnă „premium” în lactate în 2025

Segmentul premium include produse fără lactoză, lapte A2, game cu proveniență controlată (trasabilitate „fermă-sticlă”), certificări bio/IGP/poziționări funcționale, precum și ambalaje sustenabile. Piețele europene pentru aceste nișe cresc peste media lactatelor:

• Lactose-free: piața produselor lactate fără lactoză în Europa a fost estimată la ~5,09 mld. USD în 2023, cu o creștere anuală compusă de ~6,4% până în 2033.
• A2 milk: piața A2 din Europa a atins ~635–638 mil. USD în 2024, cu perspective de ~18% CAGR în 2025–2030.

Pentru România, aceste tendințe înseamnă spațiu de premiumizare – mai ales în urban și în retailul modern – chiar dacă baza este încă mică.

Cerere: ce vor consumatorii români

Trei direcții se consolidează:

1. Sănătate & toleranță: interes sporit pentru lactate fără lactoză și formulări „ușor de digerat” (ex. A2).
2. Bio & trasabilitate: consumatorii sunt tot mai dispuși să plătească un preț premium pentru certificare ecologică și etichetare clară a originii. România aplică COOL (country-of-origin labeling) pentru lapte și produse lactate – un avantaj pentru segmentele premium.
3. Sustenabilitate: presiunea reglementărilor UE și a retailerilor încurajează ambalaje și operațiuni mai „verzi”, ceea ce întărește percepția de calitate.

Oferta: unde apar blocajele

• Fragmentarea producției: multe ferme mici și medii rămân sub-capitalizate. Modernizarea colectării și a calității materiei prime este esențială pentru a furniza constant game bio/premium.
• Certificare bio & conversie: conversia la ecologic implică costuri și timp; România are încă un decalaj față de media UE, ce trebuie recuperat până în 2030.
• Scalare industrială pentru premium: gamele fără lactoză și A2 cer investiții în tehnologie și lanț separat de aprovizionare; nu toate unitățile pot susține aceste costuri.

Oportunități concrete pentru România (2025–2030)

1. Bio în rețele regionale: dezvoltarea de centre de colectare dedicate „bio”, cu logistică la rece și laboratoare, pentru a agrega lapte conform standardelor și a asigura continuitate către procesatori.
2. Premiumizare pe segmentele cu tracțiune: investiții țintite în linii fără lactoză și A2 – segmente cu ritm superior de creștere în Europa.
3. Etichetare & trasabilitate „fermă-sticlă”: utilizarea COOL și a tehnologiilor digitale (QR, batch-tracking) pentru a justifica diferențialul de preț.
4. Eficiență operațională: reducerea dependenței de importuri prin creșterea productivității pe vacă și prin contracte ferme producător–procesator.

Piețe-țintă: unde poate performa laptele românesc premium

• Retail modern intern: orașe mari, clienți cu venit peste medie, deschidere mare pentru „fără lactoză”, „A2”, „bio local”.
• Export regional: loturi scurte premium (brânzeturi proaspete bio, lapte UHT fără lactoză) către piețe UE unde segmentul crește peste medie și unde brandurile private label caută furnizori competitivi.

Concluzie

Cererea pentru lapte bio și produse premium este reală și în creștere, iar cadrul european împinge în aceeași direcție. România pornește de la o cotă mică și o suprafață ecologică sub media UE, însă 2024 a arătat o ameliorare a colectării și o piață tot mai receptivă la segmentele cu valoare adăugată. Cheia în următorii 3–5 ani: infrastructură de colectare compatibilă bio, investiții selective în tehnologii premium (fără lactoză, A2), trasabilitate clară și parteneriate stabile între fermieri, procesatori și retaileri.

Acolo unde aceste elemente se aliniază, România poate trece de la competiția pe preț la construirea de brand și marjă.

(Foto: Freepik)