Treci cu vederea îmbunătățirea pasivă pe care ai putea-o obține în fertilitatea efectivelor tale de bovine? În combinație cu bune practici de management, un accent constant pe reproducere, pentru o mai bună fertilitate, joacă un rol esențial în îmbunătățirea liniei de rasă, afirmă cercetătorii de la VikingGenetics, în studiul cu titlul ”Passive improvements are an easy route to better fertility”, publicat în cursul lunii mai 2020 de DairyGlobal.

Genetica potrivită

Fermierii producători de lapte nu au nevoie să reamintească importanța fertilității pentru succesul activității lor. Pentru aceasta, au muncit din greu pentru a îmbunătăți performanța de reproducere a efectivelor lor, mai ales ca un mijloc de menținere a producției și rentabilității eficiente a laptelui. Însă, unii pot trece cu vederea metodele de îmbunătățire pasivă pe care le-ar putea obține în fertilitatea efectivelor lor, cu puțin efort sau costuri suplimentare.

Această îmbunătățire vine din alegerea geneticii potrivite, în special din alegerea femelelor cu cea mai mare fertilitate, pentru reproducerea înlocuitorilor lor și din creșterea taurilor de frunte ai indicelui de fertilitate. Bovinele din țările europene, mai ales cele din zonele nordice, sunt renumite pentru sănătatea și fertilitatea lor. În același timp, un bun management joacă un rol în această tendință, efortul fiind asistat de un câștig real.

Profesorul Britt Berglund, de la Departamentul de Creștere și Genetică de la Universitatea Suedeză de Științe Agricole atribuie succesele țărilor nordice în sănătate și fertilitate mentalității fermierilor, precum și computerizarea timpurie a înregistrării. Ea spune: ”Am început să înregistrăm sănătatea și fertilitatea încă din anii 1960 și am dezvoltat un indice genetic al fertilității până în anii 70. Asociațiile de fermieri au fost, de asemenea, foarte receptive, pentru a computeriza toate înregistrările și informațiile conectate dintr-o varietate de surse care se extind acum la veterinari, monitoare de activitate și companii de reproducție”.

Creșterea pentru o fertilitate îmbunătățită

Toate acestea le-au oferit crescătorilor nordici un start important, față de restul lumii. În timp ce alte țări selectau mai mult gândind pentru producția de lapte, țările nordice dezvoltau și indici genetici, pentru sănătate și fertilitate. Așa cum era de așteptat, managementul joacă, de asemenea, un rol esențial în reducerea costurilor infertilității. Un management satisfăcător este de așteptat să construiască o turmă sănătoasă și fertilă, dar chiar și șansele pot fi stivuite în favoarea fermierului, dacă se îmbunătățește și genetica fertilității.

Este o apreciere a importanței sănătății și sustenabilității, ceea ce i-a determinat pe producătorii de lapte din Suedia, Danemarca și Finlanda să crească cele mai sănătoase și mai fertile bovine din lume. Acest lucru este observat prin taurii oferiți în studiul VikingGenetics, care domină listările internaționale pentru sănătate și fertilitate, în Holstein, Jersey și rasele roșii.

Astăzi, expresia genetică a fertilității vitelor din țările nordice este printre cele mai sofisticate din lume. Indicii de fertilitate VikingGenetics includ trăsături, cum ar fi zilele de la fătare până la prima inseminare, zile de la prima până la ultima inseminare, numărul de inseminări pe sarcină, rata de concepție și puterea exprimării estrului.

Noi indici genomici

Profesorul Berglund și echipa sa studiază tot timpul genetica fertilității vacilor lactate, iar accentul actual include modificări hormonale și pierderi de sarcină. Unele dintre trăsăturile hormonale nu sunt doar mai mari decât cele preconizate pentru ereditate, dar pot fi, de asemenea, legate de regiuni ale genomului. Deci, promisiunea unor noi indici genomici pentru aceste trăsături de fertilitate și altele, va ajuta la păstrarea geneticii din cele trei țări vikinge, cu un pas înainte.

Lars Nielsen, director de reproducție și producție la VikingGenetics, spune: ”Tendințele genetice ale trăsăturilor funcționale la rasele vikinge au arătat că este posibil să se mențină o fertilitate și o performanță bună a vacilor, împreună cu creșterea producției de lapte”. Iată încă un argument: ”Vaca VG, pentru noi, este pachetul complet”, spune Markus Lang de la Lang Dairies,o fermă cu 2.000 de vaci din nordul statului Victoria, Australia. ”Fiecare test de sarcină îmbunătățește câteva puncte procentuale. Fertilitatea nu este un lucru în care depunem foarte mult efort, însă prin genetică putem îmbunătăți pasiv, ceea ce și facem”, adaugă el.

Strategii de gestionare

O fermă de lactate începe cu un vițel, iar fertilitatea feminină satisfăcătoare este, prin urmare, o parte importantă a oricărei activități lactate. O vacă are nevoie de un vițel periodic, pentru a putea reîncepe lactația și a continua producția de lapte, în timp ce vițelele sunt, de asemenea, necesare pentru a înlocui vacile mai în vârstă. Strategiile de gestionare referitoare la înlocuirea vacilor sacrificate s-au schimbat de-a lungul timpului. Astăzi, mulți fermieri de lapte folosesc material seminal pentru a produce juninci înlocuitoare de la cele mai bune vaci/juninci și folosesc material seminal convențional, de obicei, în combinație cu materialul de vită pentru vacile rămase.

Din punct de vedere financiar, acest lucru este foarte favorabil, întrucât longevitatea vacilor se îmbunătățește, ceea ce înseamnă că vacile au o durată de viață mai lungă, iar nevoia de juninci de înlocuire este mai mică decât era înainte. Ba, mai mult, acum, mulți fermieri de lapte își dau seama că este scump să crească viței, atât pentru uz propriu, cât și pentru vânzare.

Trecerea de la producție, la fertilitate

În țările nordice, reproducerea pentru o fertilitate îmbunătățită are loc de mai bine de 40 de ani. Chiar înainte de crearea evaluării genetice a bovinelor nordice (VAV), valorile de reproducere pentru fertilitate au fost calculate în țările nordice. În anii 80-90, obiectivul a fost axat foarte mult pe creșterea producției de lapte, ceea ce a însemnat material seminal importat, în special din America de Nord. Datorită corelației genetice negative între producția de lapte și fertilitatea feminină, acest lucru a dus la o scădere a fertilității, fenotipică și genetică, fapt care a devenit curând o problemă practică în fermele lactate.

Strategiile de reproducere au fost apoi schimbate, astfel încât mai mulți tauri au fost selectați din pedigrele cu un accent sporit asupra fertilității și, în același timp, evitarea unor pedigree internaționale cu performanțe slabe legate de fertilitate. Efectul acestei schimbări a fost cel mai evident la vacile Holstein unde s-a observat până în zilele noastre o creștere rapidă a nivelului genetic. O tendință similară poate fi observată și la vacile din rasa Jersey și la rasele roșii, dar la un nivel mai mic, deoarece acestea, în general, au o fertilitate mai bună decât Holstein.

Având în vedere cota liniei VG din populația mondială de Holstein, taurii sunt deosebit de performanți. Pentru taurii Jersey, principalii concurenți în ceea ce privește fertilitatea, sunt taurii din Noua Zeelandă. Cu toate acestea, 8 dintre cei 10 tauri cu cel mai înalt rang pentru ratele de sarcină ale fiicelor din Statele Unite ale Americii (SUA) sunt încă tauri din linia VG. În cazul raselor roșii, lista este dominată de taurii norvegieni. Cu toate acestea, pentru Meritul Total Nordic (NTM), lista este dominată în totalitate de taurii din categoria VG.

Valorile exacte ale reproducerii

Motivul acestui succes ține foarte mult de concentrarea pe fertilitate. De exemplu, pentru Holstein, ponderea acordată fertilității în indicele de merit total danez- indicele S, a fost de 0,18 în 1989, ulterior a crescut la 0,26. Când a fost introdus NTM, în 2008, ponderarea pentru fertilitate a crescut la 0,41. Aceasta a fost ulterior ajustată la 0,36 în 2019. Valorile exacte ale reproducerii pentru fertilitate sunt cheia pentru realizarea unor progrese genetice mari în fertilitate. Țările nordice au o lungă tradiție de înregistrare extinsă și precisă a inseminărilor.

Aceasta include colectarea înregistrărilor și inseminarea fiecărui taur planificat pentru o inseminare, împreună cu înregistrarea exactă a datelor și a fătului, înregistrarea tulburărilor de reproducere, eliminarea defectelor genetice etc. În multe ferme lactate, inspecția vizuală a vacilor la căldură este completată cu date de activitate măsurate de pedometrele atârnate în jurul gâtului vacilor și juninilor. Acest tip de date permite detectarea mai precisă a vacilor în căldură și, ulterior, mai puține inseminări pentru a atinge sarcina.

Datele de activitate nu au fost încă incluse în estimările valorilor de reproducere, dar cercetările au arătat că acest lucru este posibil. Mai mult, datele de activitate pot oferi informații despre puterea căldurii și timpul de inseminare. Aceasta din urmă este de interes, deoarece cercetările au arătat că ferestrele de timp pentru inseminarea cu spermă convențională și cu sex sunt diferite, pentru a maximiza șansa concepției.

Potrivit fermierilor care folosesc datele privind activitatea pentru detectarea căldurii, ei au înregistrat o creștere a rezultatelor fertilității, comparativ cu nefolosirea datelor privind această activitate. Cea mai mare provocare pentru utilizarea datelor de activitate în estimarea valorii de reproducție pare să fie accesul la date, întrucât nu este direct să transferați volume mari de date de activitate din echipamentele de măsurare, în bazele de date respective din țările nordice.

Îmbunătățirea fertilității fiicei și a masculilor

Ultimii 40 de ani de reproducere pentru o fertilitate îmbunătățită în țările nordice s-au concentrat pur și simplu pe îmbunătățirea fertilității fiicelor, prin realizarea unei sarcini cu cele mai puține doze de spermă și cât mai repede posibil, după fătare. Odată cu introducerea selecției genomice în 2008, s-a observat o diferență clară în vârsta taurilor de inseminare. O vârstă tipică pentru un taur dovedit, înainte de selecția genomică, a fost de cel puțin 6 ani, în timp ce unii dintre taurii de inseminare utilizați astăzi au sub 1 an.

Calitatea materialului seminal de la taurii foarte tineri este cunoscută în general cu o rată de sarcină mai mică, decât un taur bătrân. Datorită acestei realități, cercetătorii se concentrează mai mult pe evaluarea calității materialului seminal de la taurii tineri. S-au făcut puține cercetări în acest aspect, mai ales pentru că datele nu sunt ușor disponibile. Pe lângă datele despre vaci, datele sunt necesare chiar și asupra taurilor. Acest lucru ar trebui să fie suficient de detaliat pentru suficiente date despre fiecare individ și să poată fi urmărită fiecare doză, de la salt la inseminare.

De aceea, cercetătorii nordici au inițiat proiectul ”The Digit Bull”, pentru a arunca lumină asupra fertilității masculine și pentru a găsi zone de îmbunătățire. În concluzie, este clar că genetica oferă nu numai oportunități bune pentru o fertilitate excelentă la fermele lactate, ci și pentru fermierii de lapte care aleg să își folosească produsele în efectivul lor.